Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere. Verificati aici. Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere: Verificati aici.

Boala de reflux gastro-esofagian
Chirurgie Generala
30 Iulie 2009 18:17


Boala de reflux gastro-esofagian este cauzata de refluxul secretiei acide gastrice in esofag.

Manifestari clinice

Simptomele specifice sunt:

  • Durerea – cu aspect de durere retrosternala (pirozis), iradiere ascendenta, fara periodicitate; uneori poate avea caracter anginos. Durerea poate fi declansata de aplecare (semnul siretului – Hillemand), de eforturile fizice, dupa mese copioase, consum de alcool, cafea, ciocolata, medicamente vasodilatatoare, antiinflamatoare nesterodiene.
  • Regurgitatia – se refera la trecerea continutului gastric in esofag si duce la prezenta de gust acru sau amar in gura si eructatii. Regurgitatiile pot surveni in timpul somnului, ducand la aspiratie traheobronsica.
  • Disfagia – apare tardic in evolutia bolii de reflux gastro-esofagian. Initial poate fi de tip spasmodic, in timpul meselor, ulterior progresiva si persisitenta, odata cu instalarea stenozei peptice.
  • Pacientii pot prezenta diferite simptome nespecifice: senzatie de corp strain, sialoree (hipersalivatie), disfonie, otalgie, rinofaringita recidivanta, senzatie de mancarime in gat.

Explorari paraclinice

  • Endoscopia – eventual cu biopsie de mucoasa
  • Teste care demonstreaza refluxul – tranzit baritat esogastric, pH-metria esofagiana (testul Tuttle), manometria esofagiana, testele cu izotopi, masurarea diferentei de potential, testul perfuziei acide esofagiene, imaginea tridimensionala a sfincterului esofagian inferior.
  • Teste care evalueaza functia gastro-duodenala – evacuarea gastrica, analiza aciditatii gastrice, colecistingrafia, monitorizarea pH-ului gastric pe 24 de ore.

O endoscopie normala nu exclude prezenta bolii de reflux, iar aproximativ 32% dintre pacienti cu simptome care sugereaza refluxul nu au leziuni endoscopice.
Refluxul gastro-esofagian vizibil radiologic la bolnavii cu boala de reflux gastro-esofagian nu depaseste 40% din cazuri.

Complicatii

  • Esofagul Barrett – este consecinta unei agresiuni indelungate asupra epiteliului scuamos din esofagul distal, care este inlocuit cu epiteliu columnar. Prevalenta sa este de 10% din toate cazurile de boala de reflux gastroesofagian. Esofagul Barrett nu determina simptome aditionale, dar se poate complica cu ulcerul esofagian.
  • Ulcerul esofagian – se produce prin digestia mucoasei esofagiene inferioare de catre refluxul permanent si agresiv. De obicei apare pe esofag Barrett. Pirozisul este intens, apare anemie, rar hemoragie severa si perforatia ulcerului in mediastinul posterior, cu mediastinita acuta.
  • Hemoragia – are loc in esofagitele severe, de obicei in cantitate mica, repetata. Hemoragiile severe sunt rare si obisnuit date de ulcere Barrett.
  • Stenoza esofagiana – consecinta unei boli de reflux severe, cu formare de stricturi fibroase. Semnul clinic major este dat de aparitia disfunctiei progresive la un pacient cu istoric indelungat de reflux gastro-esofagian.
  • Degenerare neoplazica – se produce mai ales pe esofag Barrett, cu o incidenta variabila, intre 4,6% si 14,6%.
  • Complicatii pulmonare – tuse nocturna, sufocari, pneumonii recurente, bronsiectazii, fibroza pulmonara.

Tratament

  • Regim igieno-dietetic – se recomanda ca pacientul sa nu se culce imediat dupa mese, sa doarma cu cateva perne sub cap si torace. Mesele trebuie sa fie in cantitate mica si dese. Mai ales seara se contraindica mesele copioase. Regimul dietetic se aseamana cu cel din boala ulceroasa, evitand fumatul si alimentele iritante, precum si cele care scad tonusul sfincterului esofagian inferior: alcool, cafea, ciocolata, piper. Este indicat ca pacientii supraponderali sa tina cura de slabire. Se vor evita medicamentele care relaxeaza musculatura neteda: nitratii, teofilina, blocantele de canale de calciu, anticolinergice, agonistii beta-adrenergici, antagonistii alfa-adrenergici. Anticolinergicele sunt interzise pentru ca reduc motilitatea esofagului distal si tonusul sfincterului esofagian inferior.
  • Tratament medicamentos – antiacide, antisecretorii (inhibitori de receptori H2 - cimetidina, ranitidina, famotidina, nizatidina, inhibitorii de pompa de protoni – omeprazol, esomeprazol, lansoprazol, pantoprazol), medicamente care cresc motilitatea esofagiana (metoclopramid, domperidona, betanecol, cisaprida).
  • Tratamentul chirurgical – indicatia chirurgicala este redusa, in principal, la complicatiile bolii de reflux gastroesofagian – hemoragia digestiva, aspiratia pulmonara, esofagul Barrett, stenoza esofagiana constituita, prezenta unui reflux masiv si agresiv.

 

Bibliografie: HARRISON - Principiile Medicinei Interne (editia a XV-a)

 

Bibliografie: HARRISON - Principiile Medicinei Interne (editia a XV-a)

terapiamedicala.ro

Copyrigt Articol aflat sub protectia drepturilor de autor. Reproducerea, chiar si partiala, interzisa!


Ultima modificare 22 Septembrie 2010 15:26
 

Adaugati comentariu

Cod de securitate
Reincarcati