Candidoza
Boli Infectioase
12 Februarie 2012 10:40


Candidoza este cauzata de infectia cu specii de din genul Candida, mai ales cu Candida albicans.
Speciile de Candida sunt ciuperci ubicuitare si reprezinta cele mai frecvent intalnite infectii fungice la om.

Candidoza reprezinta o afectiune cu incidenta in crestere si care poate pune numeroase probleme de diagnostic si tratament.
Speciile de Candida sunt patogeni oportunisti care pot determina infectii severe, amenintatoare de viata.

Sindroamele determinate de infectia cu Candida sunt dependente in principal de statusul imun al gazdei.
Speciile de Candida determina afectiuni care variaza de la infectii superficiale ale pielii si mucoaselor pana la infectiei invazive, cum ar fi candidoza hepatica si splenica, peritonita candidozica sau candidoza sistemica.

Incidenta in crestere a infectiilor cu Candida se datoreaza in primul rand progreselor obtinute in tratamentul cancerului sau in transplantul de organe, progrese care au permis cresterea supravietuirii pacientilor cu afectiuni severe. Acesti pacienti prezinta un acelasi timp un risc crescut de infectii cu patogeni oportunisti, din cauza gradului de imunosupresie cauzat de medicatie. In plus, pacientii din sectiile de terapie intensiva au risc crescut de infectie cu Candida.

Candida poate invada orice structura anatomica.

Cultura de Candida



Mortalitatea mare in infectiile sistemice este cauzata de lipsa unor metode sensibile si specifice de diagnostic care sa permita identificarea speciilor de Candida la nivelul tesuturilor.

Specii de Candida


Exista mai mult de 200 specii de Candida. Doar o mica parte dintre acestia determina patologie umana:
Candida albicans - este specia cea mai frecventa intalnita (50 - 60%)
Candida glabrata (15 - 20%)
Candida parapsilosis (10 - 20%)
Candida tropicalis (6 - 12%)
Candida krusei (1 - 3 %)
Candida kefyr (mai putin de 5 %)
Candida lusitanie (mai putin de 5 %)
Candida guilliermondi (mai putin de 5 %)
Candida dubliniensis

Candidoza diseminata este cauzata in principal de Candida albicans si Candida glabrata.
Candida glabrata prezinta o rezistenta crescuta la fluconazol, un medicament antifungic folosit frecvent in tratamentul candidozelor.
Candida krusei este o specie rezistenta la fluconazol si ketaconazol. Candida parapsilosis apare la pacientii spitalizati, in asociere cu catetere intravenoase sau alte dispozitive protetice invazive. Candida tropicalis apare la pacientii cu leucemie si la cei care au efectuat transplant medular.

Patogeneza


Speciile de Candida sunt fungi care pot exista sub forma de hife sau pseudohife.
Rezervorul este reprezentat de om si specii de animale, dar in acelasi timp, specii de Candida pot fi identificate in diverse tipuri de alimente, instalatii de aer conditionat si diverse suprafete, mai ales in interiorul spitalelor.

Speciile de Candida colonizeaza in mod normal suprafata mucoaselor (respiratorie, gastrointestinala, genitourinara) si tegumentul.

Candida prezinta cativa factori de virulenta:
proteaze si fosfolipaze care pot leza membrana celulara
proteine de suprafata care permit aderarea la diverse substraturi: celule, suprafete protetice, matricea extracelulara

Sistemul imunitar are rolul cel mai important in limitarea infectiei lor cu Candida. Astfel, sunt importante:
celulele fagocitare: polimorfonucleare, monocite, macrofage
barierele anatomice: pielea, mucoasele
complementul
anticorpii
celulele implicate in imunitatea celulara: limfocitele T helper, limfocitele T citotoxice
flora bacteriana normala care colonizeaza mucoasele - nu permite proliferarea speciilor de Candida

Factorii de risc pentru infectia cu Candida sunt:
neutropenia
cancerul, leucemia
transplantul de organe recent
alimentatia parenterala
cateterizarea
arsurile
spitalizarea prelungita
administrarea de antibiotice cu spectru larg
tratamentul cu corticosteroizi
traumatismele severe
interventiile chirurgicale recente
infectiile bacteriene recente
prematuritatea
hemodializa
ventilatia mecanica pe o perioada mai mare de 3 zile
insuficienta renala acuta sau cronica

Infectia severa cu Candida se produce in mai multe etape:
colonizarea suprafetelor mucoase sau a tegumentului
lezarea integritatii barierelor cu permiterea accesului speciilor de Candida in sange
candidemia - prezenta fungilor in sange
invadarea diverselor organe

Epidemiologie


Colonizarea la nivelul mucoasei orale la persoanele sanatoase poate atinge 55%. Speciile de Candida pot fi identificate in 40 - 65% din flora fecala normala.

Candidoza reprezinta cea mai frecventa cauza de infectie fungica la persoanele cu imunitate redusa.

Candidoza vulvovaginala este foarte frecventa - aproximativ 3 sferturi dintre femei prezinta cel putin un episod de-a lungul vietii.

Candidoza orala este foarte frecventa la pacientul cu infectie HIV. Mai mult de 90% dintre persoanele cu infectie HIV care nu primesc terapie antiretrovirala prezinta candidoza orofaringiana si aproximativ 10% prezinta cel putin un episod de candidoza esofagiana. Cu toate ca frecventa crescuta a infectiei la nivelul mucoaselor, candidemia si candidoza sistemica sunt relativ rare.

Candida este pe locul 4 intre speciile izolate din culturile de sange (hemoculturi).

Nu exista o diferenta legate de sex in ceea ce priveste colonizarea cu Candida, dar aceste specii reprezinta cea mai frecventa cauza de vaginita la femei.

Candidoza este mai frecventa decat prevalenta estimata clinic. Studiile anatomopatologice au aratat o crestere a frecventei candidozei diseminate, in principal din cauza cresterii numarului persoanelor la risc: persoane care sunt supuse interventiilor chirurgicale complexe, care prezinta catetere sau alte dispozitive intravasculare, cu transplante de organe care urmeaza tratament imunosupresor sau persoane cu cancer care urmeaza tratament cu citostatice.

Cele mai frecvent infectii cu Candida sunt infectiile mucocutanate, care nu se insotesc de mortalitate. La pacientii cu imunodeficienta severa, tratamentul acestor forme mucocutanate poate fi ineficient, cu aparitia unor forme severe la nivel oral sau esofagian care impiedica nutritia normala si pot determina scadere in greutate si in unele cazuri chiar deces.

Candidoza sistemica prezinta o mortalitate de 30 - 40%, care a ramas constanta in decursul timpului. Candidoza reprezinta o cauza importanta de prelungire a spitalizarilor si este principala cauza de mortalitate dintre infectiile fungice.

Persoanele la extremele de varsta: nou nascuti sau varstnici prezinta cel mai mare risc de infectie candidozica. Prematuritatea este de asemenea un factor de risc important pentru infectia sistemica candidozica instalata dupa nastere.

Simptome si semne


Infectiile cu diferite specii de Candida pot determina sindroame clinice variate. Orice organ poate fi afectat.

Candidoza cutanata


La nivel cutanat infectiile cu Candida se pot manifesta astfel:
intertrigo - o afectiune inflamatorie cutanata la nivelul pliurilor, determinata sau agravata de caldura, frictiune, poate fi agravata de infectia cu Candida
candidoza generalizata cutanata - este o forma neobisnuita de candidoza - se manifesta ca o eruptie difuza la nivelul trunchiului si extremitatilor, este insotita de prurit mai ales la nivel axilar, la nivelul palmelor, plantelor si in regiunea anala
foliculita candidozica - reprezinta infectia foliculilor pilosi cu Candida
leziunile metastatice cutanate - apar in candidoza diseminata la aproximativ 10 % dintre pacienti - reprezinta aglomerari de fungi, sunt forma unor noduli eritematosi, nedurerosi, de consistenta ferma
onicomicoza si paronichia - se asociaza mai frecvent cu diabetul zaharat si reprezinta o infectie la nivel unghial, manifestata ca o zona eritematoasa periunghiala, care se poate extinde sub unghie si poate evolua spre ingrosare, decolorare si pierdere a unghiei

Candidoza orala

candidiza orala

Candidoza linguala

candidoza orala

Candidoza mucocutanata cronica


Candidoza mucoasa se refera la infectiile cu specii de Candida la nivelul mucoaselor, tegumentului, unghiilor, foliculilor pilosi cu evolutie de obicei cronica si persistenta. De obicei candidoza cronica mucocutanata apare mai devreme de 30 de ani si este asociata cu afectiuni endocrine cum ar fi hipoparatiroidismul, hipotiroidismul, boala Addison, diabetul zaharat, aparitia unor anticorpi impotriva tesuturilor tiroidiene, gastrice sau glandelor adrenale. Leziunile sunt extinse, desfigurante la nivelul fetei, scalpului, unghiilor si mainilor.

Candidoza cutanata

candidoza cutanata

Candidoza intestinala


Infectia cu Candida poate afecta orice segment al intestinului.

Candidoza orofaringiana


De obicei pacientii au diabet zaharat, lucrari protetice, au urmat tratament cu antibiotice de spectru larg, cu corticosteroizi sau prezinta infectie HIV.

De obicei candidoza orofaringiana este asimptomatica. Cele mai frecvente simptome, atunci cand sunt prezente: senzatie de arsura la nivelul limbii sau cavitatii orale, disfagie. La examenul clinic se observa pete eritematoase sau albicioase pe suprafata mucoasei orale, limbii, gingiei.

Au fost descrise mai multe tipuri de candidoza orofaringiana:
candidoza membranoasa - cea mai frecventa, se caracterizeaza prin depuneri albicioase care se pot desprinde cu aparitia unor leziuni discrete hemoragice
candidoza eritematoasa la - se prezinta sub forma unor placi eritematoase la nivelul palatului
cheilita angulara - o reactie inflamatorie la nivelul comisurilor bucale - se manifesta ca eritem, durere si aparitia de fisuri la nivelul comisurilor
candidoza cronica atrofica - este frecventa si se prezinta sub forma de eritem cronic si edem la nivelul palatului care vine in contact cu lucrari protetice dentare

Candidoza esofagiana


De obicei pacientii cu candidoza esofagiana prezinta imunodeficiente, cum ar fi infectia cu HIV, cancere solide sau hematologice, tratament cu citostatice sau cu imunosupresoare. Pacientii pot fi asimptomatici sau pot avea disfagie, odinofagie, durere retrosternala, durerea epigastrica, greata sau varsaturi.

Candidoza esofagiana se asociaza aproape intodeauna cu candidoza orala.

Candidoza gastrica


Stomacul poate fi afectat de infectia cu Candida, mai putin frecvent decat esofagul. Infectia poate cauza ulceratii gastrice, care pot duce la perforatii sau Candida poate infecta o leziune maligna gastrica.

Candidoza intestinului subtire

Intestinul subtire poate fi afectat de infectia cu Candida. Aproximativ 15% dintre pacienti dezvolta candidoza sistemica.

Candidoza intestinala poate fi dificil de diagnosticat. Culturile nu sunt sugestive pentru diagnostic, deoarece pana la un sfert din populatia normala poate prezenta colonizare intestinala cu Candida. Pentru diagnostic sunt necesare prezenta a mai multor simptome: durere epigastrica, durere abdominala, febra, frisoane, greata sau varsaturi. In unele cazuri pot fi palpate mase abdominale.

Candidoza la nivelul aparatului respirator


Mai ales la persoanele spitalizate, aparatul respirator este colonizat cu specii de Candida. Colonizarea poate atinge un sfert din populatia ambulatorie.

Invazia aparatului respirator se poate manifesta astfel:
pneumonia candidozica - este o forma severa, rara, asociata cu o candidoza diseminata si se prezinta de obicei sunt forma unor multiple abcese iar diagnosticul este ingreunat din cauza ratei mari de colonizare a aparatului respirator
traheobronsita cu Candida - este de asemenea rara, apare mai frecvent la pacientii cu infectie HIV si se manifesta prin febra, dispnee, tuse productiva
candidoza laringiana - este o forma neobisnuita de candidoza invaziva, intalnita mai ales la pacientii cu cancere, diagnosticul se pune prin laringoscopie

Candidoza tractului genitourinar


La acest nivel putem intalni:
candidoza vulvovaginala - este a doua cauza de vaginita si se manifesta prin prurit vulvar, secretie vaginala, disurie si dispareunie
balanita candidozica - poate sa apara dupa un contact sexuala cu un partener cu vulvovaginita candidozica si se manifesta prin aparitia unor vezicule care se transforma in placi eritematoase cu exudat albicios
cistita candidozica - de cele mai multe ori este asimptomatica sau se poate manifesta prin disurie, hematurie sau durere suprapubiana si poate fi precipitata de instituirea unui cateter
pielonefrita candidozica - este favorizata de diabetul zaharat si de prezenta stenturilor sau a altor dispozitive chirurgicale la nivel renal, se manifesta prin febra, frisoane, hematurie, durere la nivel abdominal flanc, crampe, greata si varsaturi
candiduria asimptomatica - apare mai ales la pacientii cateterizati iar dificultatea consta in a deosebi o colonizare de o invazie, deoarece aproximativ 5 - 10% dintre toate culturile urinare sunt pozitive pentru Candida

Candidoza hepatosplenica


Este o forma de candidoza sistemica la pacientii cu neoplazii hematologice sau neutropenie. Se manifesta prin febra care nu raspunde la tratament cu antibiotice, durere la nivelul hipocondrului drept, distensie abdominala si durere abdominala si icter.

Candidoza sistemica


Candidoza sistemica este clasificata in doua categorii:
candidemia
candidoza diseminata

Candidemia se refera la prezenta speciilor de Candida in sange, evidentiata prin hemocultura. Pacientul poate prezenta febra care nu raspunde la antibiotice, prezenta unor catetere intravenoase sau de alte tip si factori de risc mentionati anterior.

Prezenta Candida in sange, fara afectare de organ multipla se poate intalni in:
tromboflebita supurata - cauzata de cateterizarea venoasa centrala prelungita si care poate determina soc septic
candidoza intravasculara legata de prezenta cateterelor - raspunde la tratament antifungic si la indepartarea cateterului
endocardita - este cauzata in special de Candida albicans si Candida parapsilosis, fiind implicate mai ales valvele mitrala si aortica, iar factorii de risc sunt reprezentati de tratament cu citostatice, prezenta valvelor protetice si consumul de droguri pe cale intravenoasa

Candidoza diseminata asociaza infectii multiple de organ. Cu toate ca este o forma severa de candidoza invaziva, culturile din sange sunt pozitive doar aproximativ jumatate din cazuri. Cea mai frecventa simptomatologie include febra care nu raspunde la tratament cu antibiotice cu spectru larg, cu posibilitatea evolutiei catre soc septic.

Candidoza diseminata include:
Candidoza renala - pacientii prezinta febra si de multe ori lipsesc simptomele care arata implicare a rinichiului iar diagnosticul se poate face prin analiza urinei si prin biopsie renala
Endoftalmita candidozica - este mai frecvent consecinta unei inoculari directe la nivelul ochiului, in urma unei interventii chirurgicale sau accidental iar la examenul fundului de ochi se observa leziuni albicioase la nivelul vitrosului, cu margini distincte
Candidoza sistemului nervos central - este rara si dificil de diagnosticat. Poate sa apara in urma unei contaminari exogene, de exemplu dupa traumatisme, interventie chirurgicala, punctia lombara sau in urma unei diseminari hematogene. La nivelul sistemului nervos central candidoza se poate manifesta ca: meningita, anevrism micotic, vasculita granulomatoasa, cerebrita difuza cu microabcese, afectarea statusului mental
Candidoza sistemului osteoarticular - are o frecventa in crestere, datorita cresterii frecventei candidozei diseminate. Sunt frecvent implicate genunchiul si coloana vertebrala. Sunt prezenti factori de risc pentru candidoza, mentionati anterior. Pacientul poate fi frecvent asimptomatic sau poate prezenta durere la nivelul articulatiilor afectate, eritem, deformare osoasa si prezenta unui tract fistulos exteriorizat la piele. Artrita candidozica poate progreseaza frecvent spre osteomielita. Osteomielita afecteaza mai frecvent coloana vertebrala, dar si femurul, scapula si humerusul. Miozita este putin frecventa si apare la pacientii cu neutropenie. Se insoteste de durere musculara.
Peritonita candidozica - se asociaza cu interventiile chirurgicale la nivel intestinal sau cu dializa peritoneala. De obicei este localizata si poate determina febra, varsaturi, dureri abdominale, constipatie, greata, varsaturi.
Candidoza cardiaca - se refera la implicarea miocardului si pericardului. Se observa abcese diseminate la nivelul miocardului, inconjurate de tesut normal. Aproape jumatate dintre pacientii cu candidoza diseminata prezinta si candidoza cardiaca. Pacientul poate prezenta febra, hipotensiune, tahicardie si prezenta unor zgomote cardiace anormale la auscultatie.
Colecistita candidozica - este rara si poate fi asociata cu colangita bacteriana. Este diagnosticata de obicei in timpul unei interventii chirurgicale, cand se recolteaza culturi.
Candidoza splenica - se manifesta ca abcese splenice, in cadrul unei candidozei sistemice si se insoteste de hipersplenism.

Diagnostic diferential


Candidoza trebuie diferentiata de alte infectii fungice cum ar fi aspergiloza sau de parazitoze cum ar fi criptococoza, precum si de alte cauze care pot determina abcese abdominale, sepsis sau soc septic.

Diagnostic


Investigatiile de rutina de laborator sunt nespecifice. Diagnosticul de candidoza se bazeaza pe modificarile clinice, iar investigatiile de rutina pot evidentia pacientii la risc, cum ar fi persoanele cu neutropenie.

Pentru candidoza mucocutanata diagnosticul poate fi pus prin examinarea probelor biologice si punerea in evidenta a hifelor, pseudohifelor sau celulelor fungice. Sunt utile colorarea cu hidroxid de potasiu, coloratia Gram, precum si culturile.

In cazul candidozei diseminate, culturile din sange sunt pozitive pentru Candida doar in aproximativ jumatate din cazuri.

Urocultura pozitiva pentru Candida nu este utila pentru a deosebi intre o candidoza renala si o colonizare.

O metoda noua de diagnostic este dozarea in sange a unei componente a peretelui celular numita 1, 3 beta - D- glucan. Aceasta metoda de diagnostic are sensibilitate si specificitate in alte.

Identificarea Candida la nivelul sangelui sau la nivelul altor situsuri anatomice in mod normal sterile arata prezenta candidozei invazive.

Identificarea Candida la nivelul mucoaselor respiratorie, gastrointestinala, renala nu semnifica neaparat candidoza invaziva, pentru ca Candida poate coloniza in mod normal aceste mucoase.

Culturile fungice permit testarea pentru a verifica sensibilitatea la medicatia antifungica a tulpinilor respective.

Radiografia pulmonara poate pune in evidenta modificarile din candidoza pulmonara - de exemplu leziuni de bronhopneumonie, cu implicare multilobara, dupa candidoza cu extindere hematogena.

Endoscopia digestiva superioara este utila pentru diagnosticarea candidozei esofagiene sau gastrice.

Ecografia abdominala este utila pentru diagnosticul abceselor hepatice sau splenice. Leziunile cu aspect in tinta sunt sugestive pentru candidoza.

Examenul computer tomograf este util pentru a diagnostica candidoza hepatica, splenica, peritonita, abcesele intrabdominale, abcesele renale si pielonefrita.

Ecocardiografia este utila pentru diagnosticul endocarditei cu Candida. Endocardita candidozica evolueaza cu vegetatii la nivelul valvelor cardiace de dimensiuni mari, care pot fi puse in evidenta cu usurinta la echocardiografie.

Bronhoscopia cu lavaj bronhoalveolar si biopsia transbronsica sunt necesare pentru diagnosticul candidozei pulmonare.

Examenul histopatologic din probele biologice recoltate pune in evidenta Candida, sub forma de celule ovoide, hife sau pseudohife.

Tratament


Abordarea terapeutica depinde in principal de organele afectate de infectia cu Candida si de statusul imun al pacientului.
De asemenea, tratamentul este influentata de sensibilitatea speciilor de Candida la medicatia antifungica.

Exista mai multe tipuri de medicamente antifungice, care sunt active inclusiv pe specii de Candida:
clasa azolilor - include imidazolii si triazolii - mecanismul principal de actiune este inhibarea unei enzime necesara pentru sinteza de ergosterol, care este principalul componenta al membranelor celulare fungice. Imidazolii includ: miconazol, clotrimazol, ketoconazol. Triazolii includ: fluconazol, itraconazol, econazol, terconazol, butoconazol, tioconazol, voriconazol, posaconazol. Cel mai folosit medicament din aceasta clasa impotriva infectiilor cu Candida este fluconazolul. Voriconazol si posaconazol sunt triazoli de generatie mai noua, care sunt active impotriva tulpinilor de Candida rezistente la fluconazol.
Medicamentele din aceasta clasa sunt disponibile si sub forma de preparate topice, pentru tratamentul formelor superficiale sau localizate de candidoza cutanata, orofaringiana sau vulvovaginala.
echinocandinele - sunt medicamente care impiedica formarea peretelui celular al fungilor - sunt reprezentate de caspofungin, micafungin si anidulafungin si sunt indicate pentru formele invazive de candidoza sau pentru formarea care nu au raspuns la tratamentul cu azoli si au activitate extinsa impotriva aproape tuturor speciilor de Candida, cu exceptia Candida parapsilosis si Candida guilliermondi
polienele - sunt medicamente cu spectru larg impotriva fungilor, actioneaza prin inserarea in membrana citoplasmica fungica, cu cresterea permeabilitatii membranare, sunt reprezentate de amfotericina B, unul dintre cele mai vechi medicamente antifungice. De asemenea, in aceasta clasa se mai afla Nistatinul, care se poata lega de compusi sterolici din membrana celulara, cu formarea unor pori
antimetabolitii - sunt medicamente folosite initial pentru tratamentul leucemiilor - cel mai folosit este flucitozina, care inhiba sinteza de ARN si sinteza proteica la nivelul celulelor fungice. Nu se recomanda administrarea izolata, deoarece poate determina relativ rapid rezistenta
alilaminele - determina scaderea concentratiei de ergosterol la nivelul peretelui celular fungic - terbinafina este cel mai folosit medicament din aceasta clasa, pentru tratamentul paronichiei

Formele localizate de candidoza cutanata pot fi tratate de obicei cu antifungice topice: clotrimazol, miconazol, ketoconazol, nistatin, ciclopirox.

Paronichia se trateaza prin evacuare chirurgicala a abceselor fungice, urmata de tratament oral cu fluconazol sau itraconazol.

Onicomicoza cu Candida raspunde favorabil la tratamentul cu itraconazol. Aceasta poate fi administrat zilnic, timp de 3 - 6 luni, sau intermitent, cu doze mai mari timp de o saptamana, cu intervale libere de 3 saptamani.

Candidoza cutanata extinsa necesita tratament sistemic antifungic, mai ales la pacientii cu imunodeficiente.

Candidoza orofaringiana poate fi tratata cu antifungice topice, de exemplu nistatina, clotrimazol sau cu antifungice pe cale orala (fluconazol, itraconazol sau posaconazol). Pacientii cu infectie HIV raspund mai greu la tratament si majoritatea recidiveaza la aproximativ 6 luni dupa episodul initial. Pacientii cu infectie HIV si imunodeficienta severa pot fi tratati cu doze mai mari de fluconazol sau itraconazol. Cazurile care nu raspund la tratament pot fi tratate cu posaconazol, caspofungin sau anidulafungin.

Esofagita candidozica se trateaza de obicei cu fluconazol administrat zilnic, timp de 2 - 3 saptamani. Daca pacientul nu poate lua medicamentele pe cale orala, administrarea intravenoasa este o alternativa. Dupa remiterea infectiei, tratamentul de lunga durata cu fluconazol poate preveni recurentele. Esofagita candidozica mai poate fi tratata cu voriconazol, caspofungin, anidulafungin, itraconazol si amfotericina B.

Candidoza vulvovaginala poate fi tratata cu antifungice topice sau sistemice. De obicei o singura doza de fluconazol in episoadele acute de vulvovaginita candidozica este suficienta. Un numar limitat de paciente prezinta episoade recurente, care pot fi prevenite prin tratament profilactic de lunga durata cu fluconazol.

Candiduria asimptomatica (prezenta Candida in urina) apare de obicei la pacienti care sunt cateterizati urinar si se remite dupa indepartarea cateterului. Unii autori sustin ca candiduria asimptomatica nu necesita tratament, dar ar trebui eliminata inainte de interventiile urologice.

Cistita cu Candida se trateaza cu fluconazol pe cale orala pe o perioada de 10 - 14 zile.

Candidoza renala necesita tratament cu fluconazol in doza crescuta pe cale intravenoasa sau orala pentru cel putin doua saptamani. Amfotericina B este o alternativa.

Candidemia (prezenta Candida in sange) necesita tratament obligatoriu. La pacientii fara neutropenie, fluconazolul este medicamentul de electie, pentru ca are o toxicitate renala mai mica decat amfotericina B. Caspofunginul sau o alta echinocandina se recomanda pentru pacientii care au neutropenie.

Candidoza hepatosplenica se trateaza initial cu amfotericina B pentru cel putin doua saptamani, urmata de consolidare cu fluconazol 4 - 12 saptamani.

Candidoza respiratorie se trateaza similar candidozei diseminate.

Candidoza diseminata necesita tratament individualizat, in functie de organul afectat. Candidoza diseminata care implica osteomielita, artrita, pericardita, endocardita, meningita necesita tratament prelungit, pentru cel putin 4 - 6 saptamani. Tratamentul standard recomanda utilizarea fluconazol in doze crescute, cel putin doua saptamani dupa ameliorarea clinica sau negativarea culturilor din sange. Medicamentele din clasa echinocandinelor pot fi de asemenea folosite. Amfotericina B este o alternativa la fluconazol.

Interventia chirurgicala este indicata in cazurile infectiilor de organ asociate cu formarea de abcese, al caror drenaj este necesar.

Bibliografie

http://emedicine.medscape.com/



Ultima modificare 12 Februarie 2012 10:55
 

Comentarii 

 
0 #1 aurel 2012-11-02 16:37
recomandati un doctor care se pricepe
Raspundeti
 
 
+3 #2 iulian 2012-11-17 20:56
am fost si eu la un medic cu prietena mea si nici macar nu a stiut ce sami faca
Raspundeti
 
 
+6 #3 aurelbadiu@yahoo.ro 2013-03-02 16:52
da-mi un doctor sa ma scape sau sa-mi amelioreze aceasta boala nenorocita Ma macina de vre`o 8 ani de zile Nu syiu ce sa mai fac !Aurel 2 martie 2013 aurelbadiu@yaho o.ro Multumesc !
Raspundeti
 
 
0 #4 calin 2014-08-05 21:45
intradevar se aud multe cazuri de candida si ii pare rau sa cred si o spun ca tot maimuti oameni su infectia cu candida dar ce e mai naspa e ca candida devine sistemica ,cand nu e tratata la timp sau descoperita si are reactii ireversibile
Raspundeti
 
 
+2 #5 junior 2015-03-21 17:53
Doctorii sunt niste nestiutori dar se dau recomandari peste tot sa le umplem buzunarele cu bani la vizite!
Daca ma insel imi cer scuze si daca vre-un doctor este competent in aceasta tara il rog sa lase aici un mesaj cum sa il contactam !
Vreau un doctor care sa isi asume meseria si sa faca oamenii bine, si garantez ca ii dam si bani oricat si respect.
Raspundeti
 
 
+1 #6 cajvan florina 2015-06-14 07:14
Quoting junior:
Doctorii sunt niste nestiutori dar se dau recomandari peste tot sa le umplem buzunarele cu bani la vizite!
Daca ma insel imi cer scuze si daca vre-un doctor este competent in aceasta tara il rog sa lase aici un mesaj cum sa il contactam !
Vreau un doctor care sa isi asume meseria si sa faca oamenii bine, si garantez ca ii dam si bani oricat si respect.

si eu as dori mult sa du de unul care sa am incredere si sa merite intradevar unul macar unul mumele medic
Raspundeti
 
 
+2 #7 cajvan florina 2015-06-14 07:30
buna ziua caut urgent pe cineva cer ajutor disperata sotul meu are candida orala ii cade parul are oichiul cu venisore rosi acum o sa incepa sa vomite iar ia medicamente care nu sunt pentru boala lui cortizon colchicina si azotioprina de 7 luni de zile se inrautateste pe zi ce trece il vad cum se stinge usor cate usor si eu nu am nici o putere stig in gura mare ca el are candidosi si cretini de medici nenorociti incopetenti spun ca este suspect la sindrome bechet doamne dumnezeule ce sa mai fac unde sa merg unde
Raspundeti
 
 
+1 #8 horia 2015-06-27 19:17
Dupa cum vedeti nu este nici un medic pe aici prin tara. Sa ii iei la suturi cand ii auzi ca se plang ca nu sunt platiti.
Va spun eu ce sa faceti , e foarte greu,renuntati la carbohidrati, adica paine, zahar, bere.orice fel de dulce, aveti voie doar carne si legume orice fel in afara de cartofi.
Eu trebuia sa fiu mort de 2 ani,conform doctorilor am cheltuit banii de o masina pe analize mrdicale nerelevante.
Acum nu pot zice ca sunt total vindecat dar slava domnului sunt pe picioare, si sunt in viata, am intinerit cu 10 ani, doar din dieta.
Deci asta e singura voastra sansa sa va mentineti pe linia de plutire , sa taiati toti carbohidratii din alimentatie.
Cele bune va doresc si nu are rost sa va cautati sanatatea prin Romania, daca aveti posibilitatea in afara.
Raspundeti
 
 
+2 #9 Nimenea 2015-07-07 04:40
Raspundeti
 
 
+1 #10 maria-augusta 2015-08-27 10:57
bine ar fi oare sa i duca...undeva pe toti dr.!!a fost prima data...parul si unghiile,apoi urechile,acum vederea!de acum si in intestine!dar cand am lucrat intr un mediu nociv=colectivitate au mai fost si paraziti...cu duiumul!!DACA STIE CINEVA UN TRATAMENT VIABIL SA MI L SPUNA!ASTEAPTA ACI O INIMA...DE ARTIST,CARE MAI ARE UN PROIECT PE TAPET!
Raspundeti
 
 
+1 #11 maria-augusta 2015-08-27 11:01
ce sa mai gasim,poate...stie cineva un remediu-minune!astept...DE O VIATA,PT CANDIDA SI PARAZITI!VA multumesc!
Raspundeti
 
 
+1 #12 claudia 2015-11-12 19:22
Renuntati pt un an de zile la zahar, lactate,fainoas e si fructe dulci .Luati probiotice de calitate .
Raspundeti
 
 
0 #13 El 2015-12-03 12:01
Medicamentul minune se numeste Vfend 200mg (voriconazol). Actioneaza pe toate tulpinile candida rezistente la fluconazol, inclusiv candida krusei. Este foarte scump, nici nu se prea gaseste. Pretul este de 4000 ron cutia cu 28cpr. Se compenseaza 100% , se da pe programe nationale (hiv, oncologie). Poate fi prescris de catre infectioase si oncologie. Sunt singurele specialitati unde e folosit. Sper sa va ajute informatia. Candida e mult mai periculoasa decat se crede. Fluconazolul nu are niciun efect. Ar trebui scos de pe piata. Versiuni mai ieftine ar fi naturiste: Formula Candida de la Organica si Tribulus Terrestris.
Raspundeti
 
 
+3 #14 Apex 2016-01-14 05:12
Daca vreti sa scapari de candida...tineti regim !!! Fara pic de grasime animala si zahar zero... sau spre zero !!! Sunt permise iaurturile si cat mai multe legume verzi: spanac, mazare fasole verde brocolli, telina etc.... Este un proces de durata... ce poate merge pana laun an de zile.... cine poate si cand poate si cat poate.... sa tina post negru. De mii de ani se tine post...pentru CANDIDA !!!! Greu de crezut asa-i ?! Sunt extrem de binevenite fructele cu continut scazut de zaharuri. Cele mai bine cotate sunt grepfruit si lamaia... se pot consuma mere Grenny Smith, pere Wiliams... datorita ei se instaleaza pancreatita, steatoza hepatica, DIABETUL si multe altele. Un rol important il are si nuca de cococs. Cum a mai zis cineva... trebie dieta alcalina si schimbatul ph-ul in alcalin.SE VA AVEA IN VEDERE TOATE PORTALELE DE INTRARE IN ORGANISM: unghii maini-picioare, masele dinti cariati... narile si parul din nas. Se spale zonele intime cu bicarbonat de sodiu : axilar, zona gatului care e cea mai expusa, inghinal si anal.... ( care sunt caile de evacuare a toxinelor si unde " mai raman " uretra si rectul... numai bine !!! Se par3 ca e destul de simplu, nu ?! Trebuie doar vointa !! Medicii n-o sa va SPUNA !!!
Raspundeti
 
 
+2 #15 Cristina 2016-05-21 10:28
Va rog ajutați mă cu un tratament pentru candidoza tropicalis
Raspundeti
 
 
0 #16 Alina 2016-06-04 12:41
Dana verti sa aflati cat de grav snuteti infectati recomand sa faceti testul http://www.yeastinfection.org/yeast-infection-evaluation-test/. Eu am descoperit acum 10 luni ca am candida,dupa zeci de medici tampiti care nu s-au priceput sa puna un diagnostic.Aveam greata,brain fog,memorie proasta,scaune moi,insomnii,an xietate,depresi e,etc. Am tinut regim-pe care inca il am-zero zahar,cateva juni chiar fara fructe,doar mere verzi din cand in cand,zero gluten,zero lactate-doar iaurt,zero drojdie sau otet,ZERO ALCOOL care e mai rau decat zaharul. Am facut tratament cu FLUCONAZOL si NISTATIN initial si apoi pana in ziua de azi cu CANXIDA ,se gaseste doar in SUA-vezi https://www.canxida.com. Eric Bakker este un medic naturopat care a inventat line CANXIDA,100% din plante care la mine a dat rezultate spectaculoase vezi-http://www.candidacrusher.com.
Dupa cativa ani buni de simptome inexplicabile si chin pot in sfarsit sa zic ca traiesc,desi inca mai persista mici neplaceri-oboseala uneori si brain fog,dupa 10 luni am reusit sa scad simptomele la 90% intensitate. Am rabdare insa pentru ca stiu ca sunt pe drumul cel bun.
Raspundeti
 
 
0 #17 Ionut Dan 2016-09-20 19:58
Buna la toată lumea.Si eu sufăr de vreo 15 ani de candida care e ascunsa(nu iese la urina,scaun,cul turi) Dermatologul la care ultima data am fost mi-a zis : Balanita candidozica.fara tratament.Am cumpărat singur terbinafina,itr aconazol,flucon azol,metronidaz ol si nimic am înghițit multe porcarii naturiste ani de zile.De curând am descoperit Turmeric pudra 500 g curcuma longa va spun face minuni si nu costa mult 20 Ron la plafar online etc.Vitamine si acid folic si bineînțeles Regim drastic NU GLUTEN NU ZAHAR NU FRUCTE NU ALCOOL RESTUL FIERT . INCEP SA IMI REVIN INCET INCET O AM INTINSA IN TOT CORPUL DAR ACUM IA VENIT DE HAC TURMERICUL(CURC UMA LONGA) EFECTIV O USUCA SI NU CAPATA REZISTENTA AM INTELES CA VINDECA IN TIMP SI CANCERU.EU IMI REVIN ASTA E SIGUR DAR CEL PUTIN 1 AN MAI AM DE TRAS .VA DORESC NUMAI BINE.
Raspundeti
 
 
0 #18 Ionut_Dan_Mocanu 2016-09-23 18:16
Eu ma tratez cu Pudra Turmeric ,Acid folic,12vitamine +zinc de la Favisan omoara candida sistemica ,ma simt alt om acum ,se vindeca incet dar sigur.Publicati mesajul va rog .
Raspundeti
 
 
-1 #19 Maria 2017-01-15 15:09
Quoting Alina:
Dana verti sa aflati cat de grav snuteti infectati recomand sa faceti testul http://www.yeastinfection.org/yeast-infection-evaluation-test/. Eu am descoperit acum 10 luni ca am candida,dupa zeci de medici tampiti care nu s-au priceput sa puna un diagnostic.Aveam greata,brain fog,memorie proasta,scaune moi,insomnii,an xietate,depresi e,etc. Am tinut regim-pe care inca il am-zero zahar,cateva juni chiar fara fructe,doar mere verzi din cand in cand,zero gluten,zero lactate-doar iaurt,zero drojdie sau otet,ZERO ALCOOL care e mai rau decat zaharul. Am facut tratament cu FLUCONAZOL si NISTATIN initial si apoi pana in ziua de azi cu CANXIDA ,se gaseste doar in SUA-vezi https://www.canxida.com. Eric Bakker este un medic naturopat care a inventat line CANXIDA,100% din plante care la mine a dat rezultate spectaculoase vezi-http://www.candidacrusher.com.
Dupa cativa ani buni de simptome inexplicabile si chin pot in sfarsit sa zic ca traiesc,desi inca mai persista mici neplaceri-oboseala uneori si brain fog,dupa 10 luni am reusit sa scad simptomele la 90% intensitate. Am rabdare insa pentru ca stiu ca sunt pe drumul cel bun.

Peste ai voie?
Raspundeti
 
 
0 #20 Maria 2017-01-15 15:11
Quoting Ionut Dan:
Buna la toată lumea.Si eu sufăr de vreo 15 ani de candida care e ascunsa(nu iese la urina,scaun,cul turi) Dermatologul la care ultima data am fost mi-a zis : Balanita candidozica.fara tratament.Am cumpărat singur terbinafina,itr aconazol,flucon azol,metronidaz ol si nimic am înghițit multe porcarii naturiste ani de zile.De curând am descoperit Turmeric pudra 500 g curcuma longa va spun face minuni si nu costa mult 20 Ron la plafar online etc.Vitamine si acid folic si bineînțeles Regim drastic NU GLUTEN NU ZAHAR NU FRUCTE NU ALCOOL RESTUL FIERT . INCEP SA IMI REVIN INCET INCET O AM INTINSA IN TOT CORPUL DAR ACUM IA VENIT DE HAC TURMERICUL(CURC UMA LONGA) EFECTIV O USUCA SI NU CAPATA REZISTENTA AM INTELES CA VINDECA IN TIMP SI CANCERU.EU IMI REVIN ASTA E SIGUR DAR CEL PUTIN 1 AN MAI AM DE TRAS .VA DORESC NUMAI BINE.

Peste se poate manca, dar oua?
Cum iei turmericul?
Raspundeti
 

Adaugati comentariu

Cod de securitate
Reincarcati