Acalazia cardiei


Termenul de acalazie arata insuficienta relaxare a cardiei in timpul deglutitiei. Printre afectiunile esofagului, acalazia cardiei este a doua ca frecventa dupa cancerul esofagian.

Se mai numeste megaesofag sau cardiospasm.

Nu se cunoaste cu exactitate cauza de aparitie. Sunt studiate infectii bacteriene sau virale, deficiente de vitamine (B 1).

Exista mai multe teorii in privinta aparitiei acalaziei cardiei:

• atonia musculara - se considera ca este o consecinta a slabirii musculaturii esofagiene

• teoria congenitala - acalazia este o boala congenitala

• teoria obstacolului functional - acalazia este consecinta a cardiospasmului.

Esofagul cu acalazie este dilatat in amonte de sfincterul esofagian inferior. Creste capacitatea si lungimea. Esofagul poate avea astfel un volum de pana la 1 500 ml. Din cauza insuficientei evacuarii alimentare apare un proces de esofagita cronica, cu hemoragii si ulceratii ale mucoasei.

Initial musculatura esofagului este hipertrofica, dupa care in stadiile tardive, prin staza si infectie, peretele devine aton.

Portiunea musculara de la nivelul sfincterului esofagian inferior se hipertrofiaza, proces asociat cu scleroza.

Boala apare mai frecvent intre 30 si 50 de ani. Debutul este progresiv, rareori poate fi acut.

In formele acute apare o disfagie aproape totala, pacientul nu se mai poate alimenta, fapt care poate duce la deces prin inanitie.

In formele cronice, se constata o scadere in greutate, cu disfagie care la inceput poate fi intermitenta. Initial poate aparea o disfagie paradoxala, pacientul avand senzatia ca inghite mai usor alimentele solide decat lichide.

Durerea este rara. Pacientul regurgiteaza in mod caracteristic alimente si lichide ingerate. Regurgitatiile pot fi prezente mai ales nocturn. Regurgitatiile nocturne, in timpul somnului pot conduce la aspiratie traheobronsica si complicatii pulmonare.

Esofagita ulcerativa poate determina hematemeza, adica hemoragie digestiva superioara.

Pacientul se alimenteaza prin mecanism gravitational, alimentele curg in esofag in coloana de staza, pana cand presiunea coloanei de staza invinge tonusul sfincterului esofagian inferior.

Din cauza marimii maririi esofagului, pot sa apara fenomenele de afectare a cordului si marilor vase, manifestate prin crize si de tulburari de ritm, tahicardie, dispnee, cianoza si staza venoasa.

In stadiile terminale ale acalaziei, esofagul este mult marit, aton, staza foarte mare si cu atrofia musculaturii esofagului. Datorita inanitiei pacientul intra in stare de casexie finala.

Diagnosticul se poate pune prin examenul radiologic cu tranzit baritat esofagian. In stadiile initiale se observa oprirea tranzitului substantei de contrast la nivelul esofagului distal si se observa spasme etajate. In etapa de megaesofag, esofagul este mult dilatat, cu nivel de staza prin care substanta de contrast cade in fulgi de zapada. Nu exista aspecte maligne, aspectul mucoasei este pastrat.

Examenul endoscopic evidentiaza modificarile mucoasei esofagiene, cu congestie, ulceratii, hemoragii.

Manometria esofagian arata ca presiunea la nivelul corpului esofagului este mai ridicata decat in mod normal, uneori poate egala presiunea atmosferica.

Acalazia se poate complica cu:

• esofagita ulcerativa

• ulcer esofagian

• hemoragie digestiva superioara

• cancer esofagian

• casexie

Tratamentul nu este eficient. Dieta si tratamentul medicamentos nu sunt suficiente, din acest motiv se asociaza cu tratament chirurgical si dilatatii esofagiene.

Dilatatiile se pot efectua cu sonde sau cu dilatatoare pneumatice. Dilatatiile realizeaza o separare la nivelul muschilor sfincterului esofagian intern.

Tratamentul chirurgical presupune esocardiomiotomie care trebuie sa fie efectuata pe o lungime suficienta, sa cuprinda atat cardia cat si esofagul abdominal si ultima parte a esofagului toracic.




Citeste si:
  • Chist hidatic
  • Vezica urinara - anatomie
  • Timus - definitie
  • Ce simptome apar in meningita?
  • Meningita - generalitati