Anevrism


Anevrism - definitie


Anevrismul reprezinta o dilatatie a lumenului arterial care contine sange, in amestec cu cheaguri.

Anevrismul poate avea peretele format din toate straturile arterei (anevrisme adevarate) sau numai dintr-o parte a straturilor parietale arteriale (anevrisme false).

 

Anevrism cerebral - arteriografie

 

Cauze


Anevrismele pot fi congenitale sau dobandite (traumatice si netraumatice). Anevrismul apare de doua ori mai frecvent la barbati, fata de femei si este mai frecvent la persoanele care prezinta defecte functionale ale fibrelor elastice care intra in structura peretelui arterial.

Rezistenta slaba a peretelui arterial asociata cu presiunea crescuta in anumite zone ale sistemului circulator determina formarea anevrismelor.

Anevrismele dobandite sunt de obicei consecinta traumatismelor, prin traumatizarea peretelui arterial si formarea unui traiect foarte ingust la nivelul peretilor moi. Hemoragia rezultata in urma traumatismului vasului nu se poate exterioriza si se formeaza un hematom langa peretele vasului. Aceste hematom se poate epiteliza si comunica cu artera, astfel formandu-se un anevrism.

Anevrismul poate aparea prin disectia peretilor arterial sub presiunea torentului circulator, pe vasele mari, purtand numele de anevrism disecant. Disectia este initiata la nivelul unor fisuri endoteliale, pe o leziune preexistenta, de obicei ateroscleroza. Acest tip de anevrism se complica frecvent cu ruptura, urmata de hemoragie.

Exista si cazuri de dilatatii multiple pe traiectul unei artere de la nivelul membrelor. Aceste dilatatii au forma de fus cu 2 orificii care comunica cu lumenul arterial.

Cele mai multe anevrisme care au forma de sac se prezinta ca o cavitate situata in apropierea lumenului arterial cu care comunica printr-un orificiu.

Anevrismul poate avea diferite dimensiuni, in functie de diversi factori, dar in general sunt proportionale cu marimea arterei din care se dezvolta. Pot fi intalnite anevrisme de 2 - 3 centimetri pana la 10 - 1 5 centimetri in diametru.

In interiorul anevrismelor se gasesc cheaguri rosii, cheaguri albe si sange.

Anevrismele au tendinta de crestere progresiva si pot ingloba si structurile intalnite, cum ar fi vene, limfatice, nervi.

 

Simptome


Pacientul poate acuza dureri, in functie de localizarea anevrismului, care poate avea diverse caractere. Atunci cand anevrismele pot fi palpate, se constata o tumora pulsatila care are expansiune sistolica. Pulsul periferic poate lipsi in cazul anevrismelor arteriale, cand circulatia se face printr-un sistem bine dezvoltat de colaterale.

 

Diagnostic

 


Diagnosticul este pus pe baza examenului clinic, completat cu echografie, arteriografie si in unele cazuri cu computer tomografie si rezonanta magnetica nucleara.

 

Complicatii


Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoragia interna, externa sau interstitiala. Cand hemoragia este externa, din cauza ruperii unui vas mare, cum ar fi aorta, aceasta poate pune in pericol viata bolnavului.

Anevrismele interstitiale, de dimensiuni mai mici, vor da nastere unor hematoame, care se pot transforma in dilatatii anevrismale secundare prin epitelizare. Aceste anevrisme secundare comunica cu anevrismul initial. In unele cazuri, anevrismele mari pot comprima diverse structuri, cum ar fi artere de vecinatate si pot duce la aparitia gangrenei.
Anevrismele se pot tromboza sau se pot infecta. Vindecarea spontana este exceptionala.

 

Tratament


Solutia terapeutica este reprezentata de tratamentul chirurgical. Aceasta presupune exereza anevrismului, cu refacerea arterei prin interpunerea unei grefe venoase sau sintetice.
O interventie mai rar folosita este endoanevrismorafia, care consta in inchiderea comunicarii anevrismului cu artera.
In cazul anevrismelor infectate, este necesara evacuarea colectiei, care se face dupa ligatura prealabila a arterei deasupra si dedesubtul anevrismului.




Citeste si:
  • Scintigrafia glandelor salivare
  • Rolurile insulinei
  • Mielom
  • Tricofitia
  • Angioedem