Angina pectorala


Angina pectorala este expresia clinica a bolii coronariene ischemice.
Boala coronariana ischemica, cunoscuta si sub numele de cardiopatie ischemica, este cauzata de tulburari ale circulatiei coronariene, care determina dezechilibrul intre aportul de oxigen si necesitatile metabolice ale inimii.


Boala cardiaca ischemica poate avea forme dureroase sau nedureroase.
Formele dureroase de boala coronariana ischemica pot fi acute ( angina pectorala instabila, infarctul miocardic acut) sau cronice (angina pectorala stabila).
Formele nedureroase de boala coronariana ischemica se pot manifesta sub diferite forme: ischemie silentioasa, insuficienta cardiaca ischemica, tulburari de ritm si conducere, moarte subita coronariana.


Durerea anginoasa


Durerea anginoasa tipica are sediul retrosternal (nu precordial), iradiaza in umarul stang, bratul stang, sau ambele brate, torace anterior, gat, mandibula, uneori in epigastru.
Durerea anginoasa are caracter de apasare profunda, constrictiva, pe o suprafata mare (nu junghi in punct fix).
In angina pectorala stabila, durata durerii este de cateva minute (sub 15 minute). In angina instabila si infarctul de miocard dureaza peste 20-30 minute, pana la cateva ore.
Durerea anginoasa este declansata de efort, frig, dupa mese, stres. Dispare la 1-2 minute dupa administrarea de nitroglicerina sublingual.


Pot exista echivalente de durere anginoasa (dispnee, palpitatii), care reprezinta tot ischemie miocardica.

Diagnosticul anginei pectorale se bazeaza pe electrocardiograma, care poate fi efectuata in criza anginoasa, in afara acesteia sau la efort.

In afara crizei, ECG-ul poate fi normal in o treime de cazuri.

Modificarile specifice sunt:
-    Unda T negativa sau pozitiva ascutita simetrica
-    Supradenivelari de segment ST de peste 1 mm in cel putin doua derivatii concordante
-    Subdenivelari de segment ST de peste 1 mm in cel putin doua derivatii concordante
-    Prezenta undei Q de necroza (trebuie sa aiba cel putin un sfert din unda R de insotire)

Modificarile nespecifice sunt:
-    Bloc major de ramura dreapta
-    Bloc major de ramura stanga
-    Hipertrofie de ventricul stang
-    Unde T aplatizate
-    Subdenivelari de segment ST mai mici de 1 mm sau ascendente

Ecg-ul de efort se efectueaza prin monitorizarea ECG in timpul mersului pe bicicleta sau pe un covor rulant. Este pozitiv daca apare durere anginoasa tipica sau apar modificari ECG specifice.

Ecografia cardiaca poate evidentia modificari de cinetica parietala, din cauza ischemiei miocardice.

Scintigrama de perfuzie miocardica se efectueaza cu taliu radioactiv care se fixeaza doar in zonele irigate.

Coronarografia (angiografia coronariana) este cea mai specifica metoda pentru studiul stenozelor coronare. In aceeasi sedinta se poate rezolva leziunea prin angioplastie transluminala coronariana percutana.


Evolutie si prognostic


Evolutia este imprevizibila, cu supravietuire “intre 3 minute si 3 ani”.
Aproximativ 2-3% din pacientii cu angina pectorala stabila fac infarct miocardic.

Prognosticul este dependent de gradul aterosclerozei, tipul si numarul coronarelor afectate (mortalitate de 15% pentru afectarea celor trei coronare). Ischemia miocardica favorizeaza aparitia aritmiilor si a insuficientei ventriculare stangi, care influenteaza evolutia bolii.




Citeste si:
  • Boala amniotica - definitie si cauze
  • Ce este ptoza palpebrala?
  • Otita - tratament
  • Dispnee
  • Ciclu cardiac