Bacterii


Bacteriile sunt microorganisme unicelulare procariote. Au forme diverse si dimensiuni de cativa microni. Bacteriile sunt forme ubicuitare de viata - se intalnesc in aproape orice habitat.
Se estimeaza ca exista, in medie, aproximativ un milion de bacterii pe ml de apa si 40 milioane de bacterii intr-un gram de pamant.

Disciplina care studiaza bacteriile se numeste bacteriologie, o ramura din microbiologie.

Exista mai multe tipuri de relatii intre organismul uman si bacterii:
• unele specii au efecte benefice - de exemplu bacteriile din flora intestinala care sintetizeaza vitamina K
• cele mai multe specii de bacterii au o relatie comensala - se pot gasi pe suprafata barierelor naturale ale organismului (piele, mucoase) fara a determina afectiuni. Multe dintre aceste bacterii pot trece de bariera epiteliala, iar cele care o depasesc sunt rapid indepartate de catre sistemul imun. Mai mult, speciile comensale pot avea roluri favorabile, pentru ca impiedica dezvoltarea speciilor agresive.
• bacteriile patogene - au capacitatea de a depasi barierele naturale si primele linii de aparare ale organismului si pot determina diverse afectiuni, unele dintre ele cu potential letal.

Exemple de boli infectioase determinate de bacterii:
• tuberculoza
• sifilis
• holera
• lepra
• pneumonii
• septicemie
• infectii intestinale, cutanate, etc.
 

Structura bacteriilor


Bacteriile sunt organisme unicelulare, delimitate de o membrana lipidica in dublu strat. Citoplasma contine putine structuri intracelulare. Fiind organisme procariote, nu prezinta un nucleu, mitocondrii, aparat Golgi, reticulul endoplasmic. De asemenea, nu prezinta citoschelet avansat intalnit in cazul celulelor eukariote ci o structura primitiva.

Materialul genetic este reprezentat de un singur cromozom care se afla in citoplasma, intr-o structura primitiva numita nucleoid. Acesta contine pe langa cromozom si ARN si proteine asociate.

Bacteriile contin ribozomi, structuri care sunt necesare pentru sinteza de proteine. Ribozomii bacterieni o structura diferita fata de ribozomii intalniti la celulele eukariote.

In jurul membranei celulare se afla peretele celular bacterian, format in principal din peptidoglican, o structura alcatuita din lanturi de polizaharide, unite intre ele prin peptide.
Peretele celular este esential pentru supravietuirea bacteriilor. In acelasi timp, peretele celular este tinta pentru multe dintre antibioticele folosite pentru tratamentul infectiilor bacteriene. Astfel, penicilina, primul antibiotic descoperit, actioneaza prin inhibarea sintezei de peptidoglican.

In functie de structura peretelui celular exista doua tipuri principale de bacterii:
• bacterii gram pozitive - poseda un perete celular gros care contine mai multe straturi de peptidoglican si acid teichoic. Denumirea de grampozitiv provine de la proprietate acestor bacterii de a fixa o coloratie folosita foarte frecvent in laboratorul de bacteriologie - coloratia gram.
• bacterii gramnegative - poseda un perete celular relativ subtire care consta din cateva straturi de peptidoglican, inconjurate de o membrana suplimentara de natura lipidica. Aceste bacterii nu fixeaza coloratia gram.

Exista specii bacteriene care prezinta structuri suplimentare de protectie la exterior - capsula. La unele dintre aceste specii, capsula poate avea un aspect dezorganizat, intrerupt, in timp ce la alte specii capsula este o structura foarte bine reprezentata. Principalul rol al capsulei este de a impiedica fagocitarea bacteriilor de catre celule specializate: macrofage si neutrofile.

Unele specii bacteriene prezinta structuri proteice externe, cu lungimi de pana la 20 microni, care permit propulsarea bacteriilor in mediul respectiv. Aceste structuri se numesc flageli.

Fimbriile sunt de asemenea structuri proteice, filamentoase, de cativa microni lungime, raspandite pe toata suprafata bacteriilor si care permit atasarea bacteriilor de diverse structuri celulare.

Pilii sunt structuri asemanatoare fimbriilor, de dimensiuni mai mari, prin intermediul carora bacteriile pot transfera material genetic intre ele.




Citeste si:
  • Neuron
  • Eritem polimorf
  • Acnee juvenila
  • Angina Ludwig (flegmonul planseului bucal)
  • Febra butonoasa - Terapia Medicala