Dementa - caracteristici generale


Dementele reprezinta un grup de afectiuni caracterizate prin deteriorare intelectiva globala, progresiva si ireversibila care se datoreaza unor procese organice cerebrale incurabile, cu etiologie multifactoriala. 

Tulburarile din aceasta sectiune au in comun simptomatologia dar se diferentiaza prin etiologie. 


Date epidemiologice:
-    15% din persoanele de peste 65 de ani prezinta forme medii sau severe de dementa. 
-    20% din persoanele peste 80 de ani au dementa severa. 
-    50%-60% din pacientii cu dementa au dementa de tip Alzheimer. 
-    10%-30% din pacientii cu dementa au dementa vasculara

Factori de risc ai dementei Alzheimer: 
-    sexul feminin
-    incarcatura genetica (ruda de gradul I cu dementa Alzheimer)
-    istoric de TCC

Factorii de risc pentru dementa vasculara: 
- HTA

 

Elemente de diagnostic


Elementul esential al dementei il constituie deteriorarea memoriei si pe lânga aceasta cel putin una dintre urmatoarele perturbari cognitive: afazie, apraxie, agnozie, perturbare in functia de executie. 

Deteriorarea memoriei este necesara pentru a pune diagnosticul de dementa si este un simptom precoce.

Indivizii cu dementa au deteriorata capacitatea de a invata ceva nou ori uita ceva invatat anterior. Cei mai multi indivizi cu dementa au ambele forme de deteriorare a memoriei. Ei pot pierde bunuri (portmoneie, chei), uita mâncarea pe plita. In stadiile severe de dementa memoria poate fi atât de afectata incât pacientul isi uita ziua nasterii, profesia, studiile, membrii familiei, uneori chiar si numele.


Deteriorarea limbajului (afazia) se manifesta prin dificultate in pronuntarea numelor de persoane si de obiecte. Limbajul indivizilor cu afazie devine vag. Intelegerea limbajului vorbit si scris (agrafie) poate fi afectata. In dementa avansata individul poate fi mut sau limbajul acestuia se poate caracteriza prin ecolalie (repetarea a ceea ce este auzit). Limbajul este testat cerând individului sa denumeasca obiecte din camera (scaun, masa, lampa) sau parti ale corpului (umar, brat) sau sa execute comenzi („aratati usa si apoi masa”) sau sa repete unele expresii („capra neagra calca piatra”).


Indivizii cu dementa pot avea aparaxie (deteriorarea capacitatii de a efectua activitati motorii cu toate ca aptitudinile motorii, functia senzoriala si intelegerea sarcinilor cerute sunt intacte). Pacientii nu pot pantomimiza uzul diverselor obiecte (pieptanatul parului) sau nu pot executa acte motorii cunoscute (gestul de „la revedere”). Apraxia poate contribui la dificultati in a se imbraca, a desena. Apraxia poate fi testata cerând pacientului sa execute diverse activitati motorii (sa arate cum se spala pe dinti, sa deseneze 2 hexagoane suprapuse, sa asambleze cuburi, sa aranjeze bete in anumite desene).


Indivizii cu dementa pot prezenta agnozie (incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele cu toate ca functia senzoriala este intacta). De exemplu individul are o acuitate vizuala normala dar nu poate recunoaste scaunele sau creioanele. In cazuri severe pacientii ajung sa nu-si recunoasca membrii familiei sau propria imagine in oglinda. De asemenea, ei pot avea senzatia tactila normala, dar pot fi incapabili sa recunoasca obiectele puse in mâna, numai prin tact (de exemplu o moneda, o cheie).


Perturbarile in functia de executie sunt o manifestare comuna a dementei. Functia de executie implica capacitatea de a gândi abstract, de a planifica, secventia, monitoriza. Testele pentru functia de executie sunt: se cere pacientului sa numere pâna la 10, sa recite alfabetul, sa scada din 7 in 7.


Toate aceste tulburari trebuie sa fie atât de severe incât sa determine o deteriorare profesionala si sociala (mersul la scoala, mersul la lucru, la cumparaturi, imbracatul, alte activitati ale vietii cotidiene) si trebuie sa reprezinte un declin de la nivelul anterioar de functionare (criteriul B de diagnostic).


Tulburari mentale asociate:
-    scaderea capacitatii de concentrare a atentiei
-    dezorientarea in timp
-    dezorientarea in spatiu 
-    dezorientarea allopsihica si autopsihica
-    constiinta bolii redusa
-    tulburari de somn – insomnii
-    ocazional pot devenii violenti, pot vatama pe altii
-    poate survenii un comportament suicidar, in special in stadiile initiale, când individul mai este capabil sa execute planul unei actiuni.
-    neglijarea igienei personale 
-    tinuta dezordonata
-    idei delirante in special de pesecutie
-    halucinatii. 

Laborator:
-    teste neuropsihologice
-    CT si RMN – atrofie cerebrala, leziuni cerebrale focale (ictusuri cerebrale (dementa vasculara), hematoame, tumori), hidrocefalie

Prevalenta si evolutie

De obicei dementa debuteaza in jurul vârstei de 65 de ani si prevalenta acesteia creste odata cu avansarea in vârsta. 
Dementa este rara la copii si adolescenti, dar exista ca rezultat al unor conditii medicale generale: traumatisme craniene, tumori cerebrale, infectii HIV, ictusuri. La copii deteriorarea eficientei scolare poate fi un semn precoce. 
Evolutia dementei este ireversibila. Dementa poate fi progresiva, stationara sau remitenta. 

Clasificare:
1.    Dementa de tip Alzheimer
2.    Dementa vasculara (dementa multiinfarct)
3.    Demente datorate altor conditii medicale generale
-    Dementa datorata maladiei HIV
-    Dementa datorata traumatismului cranian
-    Dementa datorata maladiei Prakinson
-    Dementa datorata maladiei Huntington
-    Dementa datorata maladiei Pick
-    Dementa datorata maladiei Creutzfeldt-Jakob




Citeste si:
  • Colon iritat
  • Artrita reactiva
  • Proteina C reactiva
  • Cacosmia, cacosmie
  • Virus Herpes Simplex