Emfizem pulmonar - mecanisme fiziopatologice


Emfizemul pulmonar este o afectiune caracterizata de distrugerea septurilor interalveolare, cu reducerea elasticitatii pulmonare. Emfizemul pulmonar poate sa apara prin atrofie primitiva (prin mecanism necunoscut) sau secundara (cel mai frecvent in cursul evolutiei unei bronsite cronice).

Distrugerea septurilor interalveolare are drept consecinta alterari ale schimburilor gazoase pulmonare cu insuficienta de oxigen.

 

Modificarile structurilor pulmonare in emfizem

 

Procesul caracteristic este distrugerea progresiva si ireversibila a septurilor interalveolare. Acestea asigura structura elastica a plamanilor. In lipsa lor alveolele se destind si se comaseaza cu aparitia unor cavitati mari - bule de emfizem.

Distrugerea scheletului elastic are mai multe consecinte:

• in mod normal expirul este un proces pasiv, datorat elasticitatii parenchimului pulmonar si cartilajelor costale. In emfizem expirul devine activ din cauza scaderii elasticitatii pulmonare. Consecinta este cresterea spatiului mort fiziologic prin cresterea volumului de rezerva.

• prin distrugerea septurilor scade suprafata de schimb intre alveole si capilare

• scade patul vascular pulmonar cu doua consecinte grave: scade perfuzia pulmonara si se instaleaza hipertensiunea pulmonara care in final decompenseaza ventriculul drept.

• apare o inegalitatea de ventilatie intre diferitele teritorii pulmonare

 

Modificarile toracelui in emfizem:

• toracele ramane fixat in pozitia de inspir fortat si scade amplitudinea si cursa miscarilor respiratorii

• toracele devine rigid, cartilagiile sternocostale se osifica si scade mobilitatea cutiei toracice

• coastele se orizontalizeaza si se departeaza, apare cifoza coloane toracale si aspectul clinic numit torace in butoi

• respiratia devine de tip costal

• diafragma coboara sub nivelul normal si isi reduce amplitudinea miscarilor.

 

Emfizemul pulmonar evolueaza in mai multe stadii:

• stadiu timpuriu - presiunea oxigenului este mentinuta relativ normala in repaus prin interventia mecanismelor compensatorii, mai ales prin cresterea frecventei respiratiilor. Pacientii cu emfizem nu pot efectua miscari respiratorii ample si rapide. Simptomatologia se manifesta doar la efort.

• stadiul avansat - in emfizemul avansat rezervele functionale sunt mult scazute, gazele sanguine sunt modificate, modificarile clinice apar si in repaus.

 

Consecintele cardiovasculare ale emfizemului

 

Apar modificari cardiace, sanguine si se instaleaza hipertensiune in mica circulatie.

Hipertensiunea pulmonara apare prin scaderea patului vascular pulmonar, prin vasoconstrictia hipoxica a arteriolelor pulmonare, prin ingrosarea si fibrozarea peretilor alveolari si capilari. Modificarile compensatorii sistemice determina cresterea volemiei si a debitului cardiac. Scaderea oxigenului determina stimularea productiei de eritropoietina care induce poliglobulie si creste concentratia de hemoglobina.

In timp hipertensiunea pulmonara determina hipertrofia ventriculului drept si apoi insuficienta ventriculara dreapta. Staza periferica ingreuneaza si mai mult aportul de oxigen la tesuturi si accentueaza hipoxia.




Citeste si:
  • Amigdalita cronica
  • Cianoza
  • Soc apexian
  • Insuficienta cardiaca
  • Tuberculoza cutanata