Episod maniacal


Episodul maniacal  poate surveni fie spontan, fie in continuarea unui episod hipomaniacal sau depresiv. Daca survine in continuarea unui episod depresiv, se incrimineaza efectul chimioterapiei antidepresive.

Dispozitia afectiva este euforica, apare o hiperactivitate care scapa de sub control, pacientul incepe o multime de activitati pe care nu le finalizeaza, este logoreic, cheltuitor, poate avea tot felul de aventuri erotice la intamplare (creste libidoul), consuma abuziv alcool. Ritmul somn-veghe este grav perturbat, pacientul prezinta insomnii care pot dura mai multe zile, fara sa simta oboseala.

 

Exista doua forme clinice de episod maniacal:


1.    Mania fara simptome psihotice – corespunde descrierii episodului maniacal de mai sus cu mentiunea ca nu apar ideile delirante. Ca varianta de manie fara simptome psihotice se descrie mania agitata (acuta) care are o intensitate foarte mare iar dispozitia afectiva este predominant iritabila. Tabloul clinic este dominat de agitatie psihomotorie cu caracter heteroagresiv. Pacientul ajunge cu usurinta la accese de furie cu un grad mare de periculozitate, aceasta forma fiind cunoscuta sub numele de „furor maniacal”.


2.    Mania cu simptome psihotice (mania deliranta) – se asociaza simptome de serie maniacala cu simptome psihotice delirante. Delirul poate fi: megaloman sau de persecutie. De obicei persecutia porneste de la o premiza megalomana. Pot fi prezente halucinatii auditive alaturi de delirul paranoid.




Citeste si:
  • Akinezia, akinezie
  • Clinodactilie
  • Pemfigusul eritematos
  • Infectie cu adenovirus
  • Cornaj