Teste sanguine pentru evaluarea functiei hepatice


Exista numeroase afectiuni care pot determina leziuni la nivelul ficatului. Din acest motiv nu exista o singura analiza care poate investiga cu precizie functia ficatului.

Anumite afectiuni determina alterarea severa a anumitor functii hepatice, in timp ce alte functii pot fi normale.

Deoarece nu exista investigatii de laborator care sa investigheze toate cauzele posibile de afectare hepatica, trebuie selectate testele cele mai potrivite anumitor situatii clinice.

Cele mai folosite teste pentru evaluarea functiei hepatice sunt (ficat - analize):
Bilirubina
Transaminazele
Fosfataza alcalina
Gama glutamiltranspeptidaza (GGT)
Determinarea proteinelor plasmatice
Amoniacul sanguin
Lipidele plasmatice
 

Bilirubina

Bilirubina este un produs de catabolism, care provine in principal din degradarea hemoglobinei din eritrocite. Bilirubina neconjugata este transportata de catre albumina la ficat, care o conjuga cu acid glucuronic si o elimina prin bila.
Bilirubina totala plasmatica are o valoare de aproximativ 1 miligram pe decilitru.

In majoritatea afectiunilor hepatice creste mai ales bilirubina conjugata.

Transaminazele

Au fost studiate numeroase enzime ca indicatori ai leziunilor hepatice. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt aspartat aminotransferaza (GOT, AST) si alanil aminotransferaza (GPT, ALT).
ALT se gaseste in principal la nivelul ficatului, iar AST este prezenta mai multe tesuturi (cum ar f muschiul striat, tesut cerebral, rinichi, tesut cardiac). Astfel, AST este o enzima mai putin specifica si poate creste in leziunile tesuturilor mentionate anterior.
Aproape toate afectiunile hepatice se insotesc de cresteri ale transaminazelor. Cele mai mari valori se intalnesc insa in leziunile hepatice extinse, cum ar fi hepatita virala severa, hepatita fulminanta de natura virala sau toxica.
Hepatitele cronice se caracterizeaza prin valori putin crescute ale transaminazelor.

Valorile absolute ale transaminazelor nu sunt corelate in mod direct cu severitatea afectarii ficatului sau cu prognosticul. Determinarea transaminazelor in dinamica este folositoare.

In hepatita alcoolica creste mai ales nivelul AST si mai putin ALT. Asfel, in hepatita alcoolica raportul AST/ALT poate fi mai mare decat 2.
 

Fosfataza alcalina

Fosfataza alcalina este o enzima derivata din membrana plasmatica, prezenta mai ales la nivelul tesutului osos, la nivel intestinal, in placenta si la nivel hepatic.

Fosfataza alcalina crescuta se coreleaza de obicei cu afectarea functiei tractului biliar, maladii osoase sau sarcina.

Cresterile usoare sau moderate ale fosfatazei alacaline se intalnesc la multi pacienti cu hepatita si ciroza. Cele mai mare valori ale fosfatazei alacaline (de peste 10 ori normalul) se intalnesc in obstructia cailor bilare (care poate fi extrahepatica sau intrahepatica). Obstructia cailor bilare mai este cunoscuta sub numele de colestaza.
Valorile normale ale acestei enzime arata ca este putin probabila prezenta colestazei.

De asemenea, fosfataza alcalina este discret crescuta in metastaze hepatice sau infiltrarea ficatului (de exemplu in sarcoidoza, leucemie sau limfom).

Fosfataza alcalina poate creste si in alte afectiuni extrahepatice: osteomalacie, metastaze osoase, alte cancere, boala Paget.
 

Gama glutamiltranspeptidaza (GGT)

Gama glutamiltranspeptidaza este prezenta in sistemul hepatobiliar si in alte tesuturi.
Gama glutamiltranspeptidaza este cel mai sensibil marker pentru afectarea tractului biliar si se dozeaza impreuna cu fosfataza alcalina pentru diagnosticul acestei afectiuni.
Cu toate acestea, cresterile de gama glutamiltranspeptidaza nu sunt specifice si se mai pot intalni in afectiuni pancreatice, renale, cardiace, pulmonare. De asemenea, gama glutamiltranspeptidaza poate se creasca in diabetul zaharat si alcoolism.
 

Determinarea proteinelor plasmatice

Afectarea extinsa a ficatului poate duce la scaderea nivelurilor proteinelor plasmatice sintetizate de catre celulele hepatice: albumina, fibrinogen, factorii coagularii.

In contrast fata de enzimele hepatice, scaderea proteinelor plasmatice se coreleaza cu scaderea functiei de sinteza.
Este important de mentionat faptul ca scaderea proteinelor plasmatice nu reprezinta un marker precoce, deoarece in general proteinele plasmatice au un timp de injumatatire lung. In plus, au valoare redusa pentru diagnosticul diferential ale bolilor hepatice si scaderile nivelurilor serice nu sunt specifice pentru afectiunile hepatice.

Albumina este cea mai importanta proteina sintetizata de catre ficat. Albuminele reprezinta aproximativ 60 % din totalul proteinelor plasmatice. Are un timp de injumatatire de pana la 3 saptamani. Din acest motiv nu este un indicator fidel si precoce al leziunilor hepatice. Chiar in prezenta unei afectari hepatice severe ficatul poate sintetiza o cantitati reduse de albumina.
Nivelurile plasmatice de albumina sunt influentate de o serie de factori extrahepatici cum ar fi starea de nutritie, echilibrul hormonal si presiunea oncotica plasmatica. De asemenea, nivelurile de albumina pot sa scada in unele afectiuni renale - sindrom nefrotic sau in afectiuni intestinal cu pierdere de proteine.

Globulinele serice sunt:
alfa 1
alfa 2
beta
gama.

In fractiunile alfa 1, alfa 2 si beta se gasesc alte proteine sintetizate de catre ficat. Prin urmare acestea pot scadea in afectiunile hepatice.
In fractiunea gama globulinelor se gasesc in principal imunoglobuline (anticorpi) - proteine care sunt sintetizate de catre plasmocite, celule specializate care nu se gasesc in ficat. Asfel, in afectiunile hepatice severe cum ar fi ciroza hepatica nivelurile de alfa 1, alfa 2 pot scadea, in timp ce nivelurile de gamaglobuline sunt crescute. Cresterea gamaglobulinelor in ciroza hepatica este consecinta stimularii cronice a sistemului imun.
 

Amoniacul sanguin

Ficatul are rol important in metabolizarea produsilor de metabolism. Ficatul transforma amoniacul sanguin in uree, care poate fi eliminata prin urina. Nivelurile crescute ale amoniacului arata de obicei o afectare hepatica severa.
Cresterea amoniacului se intalneste in ciroza hepatica in stadiu avansat sau hepatitele acute severe. Nivelurile amoniacului sanguin nu se coreleaza insa cu prezenta encefalopatiei hepatice.
 

Lipidele plasmatice

Afectare hepatica este asociata in mod obisnuit cu cresterea trigliceridelor plasmatice, scaderea nivelurilor esterilor colesterolului si modificari ale lipoproteinelor.




Citeste si:
  • Biliverdina
  • Aglutinogen
  • Hiperplazia gingivala in tratamentul cu fenitoina
  • Steatoree
  • Lipomul