Ganglioni inflamati


Termenul medical care descrie inflamarea ganglionilor este adenitaGanglionii inflamati pot aparea in diverse afectiuni, atat de natura infectioasa cat si de alte cauze.

In cursul unei infectii, mai ales bacteriana, afectarea ganglionilor este relativ frecventa, pentru ca ganglionii limfatici sunt organe foarte importante in generarea raspunsului imun fata de diverse substante straine care au patruns in organism.

Ganglionii limfatici sunt considerati organe limfoide secundare. Acestea sunt structuri aflate pe traiectul vaselor limfatice. Ganglionii sunt structuri bine organizate, incapsulate, aflate in zonele de intersectie a mai multor vase limfatice.

Prin adenopatie sau limfadenopatie se intelege afectarea patologica a ganglionilor limfatici, manifestata in primul rand prin marirea de volum.

Ganglionii limfatici pot fi superficiali si profunzi. Ganglionii limfatici superficiali sunt accesibili examenului clinic. Acestia pot fi examinati de catre medic, care poate constata diferitele modificari de volum, consistenta, mobilitate fata de planurile superficiale sau profunde.
Ganglionii profunzi pot fi pusi in evidenta doar prin explorari imagistice: ecografie, computer tomograf, rezonanta magnetica nucleara.

Grupele ganglionare care pot fi examinate in cursul examenului clinic sunt:
la nivelul capului: ganglioni preauriculari, ganglioni suboccipitali, retroauriculari parotidieni
in zona gatului - ganglionii lanturilor jugulare interne si externe, submandibulare, submentonieri si supraclaviculari
la nivelul membrelor superioare: ganglioni axilari si supraepitrohleeni
la nivelul membrului inferior: ganglionii inghinali si poplitei.

O modificare de volum a ganglionilor poate fi observata prin simpla inspectie, dar palparea este metoda care permite evidentierea caracterelor specifice ale unei adenopatii sau adenite. La palparea unui ganglion se urmaresc urmatoarele elemente: marimea, forma, mobilitatea fata de planurile superficiale si profunde, consistenta si raporturile intre ganglioni precum si sensibilitatea la palpare.

Ganglionii se poate palpa in mod normal la persoanele slabe, au dimensiuni reduse sub 1 cm si consistenta elastica, sunt mobili pe toate planurile si nu sunt durerosi.
 

 

Structura ganglionilor


Un ganglion este format dintr-o capsula externa, cortex (care este stratul extern, situat imediat sub capsula, care contine in principal limfocite B, macrofage si celule dendritice foliculare), paracortex (contine numeroase limfocite T si celulele dendritice interdigitate), si medulara (care este stratul intern, cu populatie celulara mai redusa, formata in special din plasmocite care sintetizeaza anticorpi).
La nivelul unui ganglion vin mai multe vase limfatice care se numesc aferente si care aduc limfa dintr-un anumit teritoriu. Limfa este deversata intr-un spatiu numit sinusul subcapsular. De la nivelul acestui sinus, limfa se scurge lent prin ganglioni, initial prin cortex apoi prin paracortex si apoi prin medulara. Viteza mica este esentiala pentru a permite celulelor aflate la nivelul ganglionilor sa recunoasca substantele straine care sunt aduse de catre limfa.
 

 

Rolurile ganglionilor limfatici

 


Substantele straine din tesuturi ajung prin intermediul limfei la nivelul ganglionilor limfatici. Aceste substante sunt captate prin procese numite endocitoza sau fagocitoza de catre celule specializate: celule dendritice sau macrofage.
Aceste celule au capacitatea de a procesa substantele straine, de a le fragmenta in polipeptide care sunt prezentate limfocitelor T helper si limfocitelor B. Din cooperarea acestor celule va rezulta transformarea limfocitelor B activate in plasmocite, celulele care sintetizeaza anticorpi.
Astfel, ganglionii limfatici sunt organe foarte importante pentru sinteza de anticorpi.
 

 

Ganglioni inflamati - cauze


Afectarea ganglionara poate fi localizata sau generalizata. Adenopatiile localizate inseamna afectarea unei singure grupele ganglionare si arata o afectare secundara unei afectiuni care este cantonata in teritoriul de drenaj.
De asemenea, adenopatiile localizate pot sa apara la inceputul unei afectiuni generalizate.

Adenopatiile generalizate afecteaza mai multe grupuri ganglionare care au teritorii de drenaj separate si de obicei sugereaza o afectiune generala a sistemului limfatic sau a organismului.

Ganglionii patologici au dimensiunea peste 1 cm, au consistenta variabila. Consistenta poate fi: moale, fluctuenta, dura - lemnoasa.
De obicei consistenta dura se intalneste in cancere.
Ganglionii patologici pot sa fie mobili sau aderenti la planurile superficiale si profunde. Durerea ganglionara se intalneste de obicei in afectiunile benigne, de natura inflamatorie.

Adenopatiile din cancere sau cele care se intalnesc in bolile sistemului imun sunt de obicei nedureroase.
In boala Hodgkin adenopatia este dureroasa si poate fi provocata de ingestia de alcool.

Ganglionii inflamati (adenita) au urmatoarele caracteristici:
 adenopatie localizata
dimensiuni moderate
ganglioni sunt aderenti la tesuturile inconjuratoare
durere spontana sau la palpare
roseata sau modificare de temperatura a tegumentelor

Atunci cand este inflamat si traiectul limfatic se foloseste termenul de limfangita.
Atunci cand adenopatia inflamatorie devine supurativa, cu puroi, este prezenta durerea si o modificare de consistenta specifica numita fluctuenta. De asemenea, in adenopatia supurativa exista inflamatie marcata a tegumentelor, de care ganglionii adera. Adenopatia supurativa poate determina aparitia unei fistule, cu deschidere spontana la piele si evacuarea puroiului.

Exista diferite boli infectioase care pot determina inflamarea ganglionilor:
 Sifilis primar - adenita este situata de obicei la nivel inghinal, este prezent un ganglion mai mare, inconjurat de ganglioni de dimensiuni mai reduse, fermi, nedurerosi. Adenita se pot vindeca spontan.
In mononucleoza infectioasa exista o adenita generalizata, dureroasa, mobila, cu afectare mai ales a ganglionilor cervicali si a celor suboccipitali. Mononucleoza infectioasa este cauzata de infectia cu virusul Epstein Barr. Pe langa adenopatie mai sunt prezente hepatomegalia si splenomegalia.
In tuberculoza - ganglionii cei mai frecvent afectati sunt cei de la nivel submandibular sau laterocervical. Adenopatia este voluminoasa, durerea este absenta sau redusa. Ganglionii pot fi discret aderenti, cu semne inflamatorii moderate. In mod caracteristic se poate fistuliza, cu scurgere de cazeum. La persoanele care au prezentat mai multe episoade de scurgere de cazeum se pot observa cicatrice care se numesc cicatrice scrofuloase.

Adenopatiile care insotesc cancerele, metastatice, sunt localizate in functie de tipul de cancer.
De exemplu, cancerele abdominale determina adenopatie superficiala localizata la nivel subclavicular.
Adenopatiile metastatice au consistenta dura si sunt nedureroase. Initial nu sunt aderente, dar pot deveni atunci cand procesul neoplazic depaseste capsula ganglionului.




Citeste si:
  • Histoplasmoza
  • Care sunt gradele de clasificare ale arsurilor?
  • Ce simptome apar in apendicita acuta?
  • Flegmon - descriere, tratament
  • Ce este circulatia sistemica (marea circulatie)?