Neuron


Neuronii sunt celule care intra in structura tesutului nervos, alaturi de celulele gliale.
Neuronii au roluri in generarea si transmiterea impulsului nervos iar celulele gliale au rolul de sustinere si protectie.

Neuronul este format dintr-un corp celular numit pericarion si una sau mai multe prelungiri.

Prelungirile sunt de doua tipuri: dendrite (cei mai multi neuroni au mai multe dendrite), care conduc impulsului nervos centripet si axonul care este o prelungire unica, ce conduce impulsul nervos in sens centrifug.

Dimensiunile neuronilor sunt foarte variabile, de la celule mici de 4 - 6 microni (de exemplu in stratul granular din cerebel) pana la celule de dimensiuni foarte mari (de exemplu celulele Betz din cortexul cerebral).

Forma neuronilor este variata: exista neuroni sferici sau ovali in ganglionii spinali, piramidali, in zonele motorii ale scoartei cerebrale, fusiformi in stratul profund al scoartei cerebrale sau stelati in coarnele anterioare ale maduvei.

In functie de numarul de prelungiri neuronii pot fi:
• unipolari - au o singura prelungire, de exemplu celulele cu conuri si bastonase din retina
• bipolari -de obicei au forma rotunda, ovala sau fusiforma, cu cele doua prelungiri care pornesc din polii opusi ai celulei
• pseudounipolari -de exemplu neuronii in ganglionii spinali, care au o singura prelungire care se divide sub forma literei T in o dendrita care se distribuie la periferie si un axon care patrunde in sistemul nervos central
• multipolari -au forma piramidala, piriforma sau stelata, prezinta numeroase dendrite si un singur axon.

Neuronii pot fi receptori, adica prin dendrite receptioneaza excitantii din mediul exterior sau interior sau motori, ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare sau de asociatie, care fac legatura intre neuroniisenzitivi si cei motori.
 

Structura neuronilor

 

Pericarionul


Pericarionul sau corpul celular este format din membrana plasmatica numita neurilema, din citoplasma numita neuroplasma si nucleu.

Neurilema este formata dintr-un dublu strat lipidic care contine proteine.

Neuroplasma are o consistenta mai densa decat citoplasma altor celule, datorita unor organite specifice numite neurofibrile.

Neurofibrilele se gasesc si in axon si dendrite. Neurofibrilele sunt alcatuite din neurofilamente, subtiri, cu diametru de 60 - 100 de microni. Neurofibrilele au rolul de a sustine neuronul si in conducerea influxului nervos.

Pe langa neurofibrile, neuronii contin corpii Nissl (substanta tigroida).
Acesti corpi se mai pot intalni in dendrite, niciodata in axon si au rol in metabolismul neuronal.

In afara de aceste organite specifice, neuroplasma mai contine alte structuri generale: mitocondrii, lizozomi, ribozomi, reticulul endoplasmic.

Neuronii nu au capacitate de diviziune, din acest motiv nu prezinta centru celular.

 

Dendritele


Dendritele sunt prelungiri mai groase in portiunea initiala si mai subtiri la periferie. Au rolul de a receptiona influxul nervos si de a il conduce catre corpul neuronului.
Dendritele contin neurofibrile si substanta tigroida.

Axonul


Axonul este o prelungire lunga, care poate ajunge la un metru, unica, mai groasa decat dendritele.
In interior prezinta citoplasma, a carei compozitie difera de neuroplasma si care se numeste axoplasma.

In axoplasma se gasesc: neurofibrile, vezicule ale reticulului endoplasmic, mitocondrii.
Membrana axonului se numeste axolema.

Axonul poate emite perpendicular pe directia sa prelungiri.
In portiunea terminala se ramifica. Ultimele terminatii contin vezicule cu un mediator chimic care faciliteaza transmiterea impulsului la alt neuron. Veziculele cu mediator chimic se gasesc in interiorul unor butoni, in care se mai afla neurofibrile si mitocondrii.

Axolema este invelita, in cazul celor mai multor neuronii de 3 teci:
• Teaca de mielina - este formata din proteine si lipide, de culoare alba, intrerupta din loc in loc, la intervale de 80 - 600 microni de noduri numite Ranvier. Teaca de mielina nu intra in structura fibrelor subtiri, cu viteza mica de conducere si in structura neuronilor postganglionari din sistemul nervos vegetativ.
• Teaca Schwann - acopera teaca de mielina si este formata din celulele gliale, care au rol in sinteza tecii de mielina
• Teaca Henle - separa membrana plasmatica a celulei Schwann de tesutul conjunctiv inconjurator. Are rol de protectie si rezistenta.




Citeste si:
  • Adenoidita cronica - manifestari clinice, diagnostic, tratament
  • Febra tifoida
  • Gigantismul (acromegalia)
  • Ce sunt trombocitele?
  • Poliglobulie