Postsarcina


Postsarcinareprezinta forta care trebuie invinsa de catre contractia fibrelor miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in timpul sistolei.

Postsarcina depinde de mai multe elemente:
- tensiunea arteriala si din trunchiul pulmonar
- rezistenta vasculara periferica
- suprafata de sectiune a valvelor aortice si pulmonare
- rezistenta elastica a arterelor
- cantitatea de sange din aorta si arterele mari
- vascozitatea sangelui

Postsarcina prezinta variatii fiziologice legate de pozitia corpului, de efortul fizic, eliberarea de catecolamine, variatiile volemiei. Acestea nu reprezinta cauze de suprasolicitare a cavitatilor. Cresterea pe termen scurt a postsarcinii duce la o crestere a volumului rezidual de la finalul sistolei, ceea ce creste umplerea diastolica, iar cavitatile cordului se adapteaza conform legii inimii.

In conditii patologice, cand postsarcina creste cronic si progresiv, cavitatile cordului se adapteaza prin si hipertrofie concentrica. Hipertrofia intereseaza mai ales ventriculul stang, care isi pot poate creste semnificativ greutatea. Cavitatile cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept se hipertrofiaza mai putin. O lunga perioada hipertrofia de ventricul stang evolueaza cu contractilitate normala. Dupa un timp apar modificari morfofunctionale si metabolice, iar cavitatea suprasolicitata se decompenseaza, cu instalarea insuficientei ventriculare stangi. Hipertrofiile atriului drept, stang si a ventriculului drept evolueaza mai rapid spre dilatatie si insuficienta cavitatilor respective.

Postsarcina poate creste din cauze cardiace sau extracardiace.

Cresterea postsarcinii din cauze cardiace se intalneste in:
- stenoze valvulare - stenoza aortica si stenoza pulmonara
- cardiomiopatia obstructiva hipertrofica, afectiune caracterizata prin hipertrofia unei parti din septul interventricular in apropierea valvei aortice, care in sistola obstrueaza orificiul valvei.

Cele mai importante cauze extracardiace sunt:
- hipertensiunea arteriala care netratata corespunzator este una din cauzele importante de hipertrofie ventriculara stanga urmata in timp de insuficienta ventriculara stanga
- hipertensiunea pulmonara care in timp duce la hipertrofie ventriculara dreapta, urmata relativ rapid de insuficienta ventriculara dreapta. Hipertensiunea pulmonara poate sa apara in doua situatii majore: fie in insuficienta cardiaca stanga (cauzata de o stenoza mitrala, hipertensiune arteriala care decompenseaza in timp ventriculul stang, infarct miocardic care scade forta de contractie a ventriculului stang) care face ca inima stanga sa nu mai poate prelua fluxul sanguin din mica circulatie, inducand staza si supraincarcarea ventriculului drept, fie hipertensiune pulmonara datorata unor boli pulmonare care se insoteste in timp de alterarea microcirculatiei pulmonare. Aceasta din urma situatie, cand insuficienta ventriculara dreapta apare ca urmare a unor boli primitive bronhopulmonare care cresc presiunea in artera pulmonara, se numeste cord pulmonar. Asemenea bolii sunt: emfizemul pulmonar, astmul bronsic vechi, tromboembolismul pulmonar masiv, fibrozele pulmonare. Cordul pulmonar se poate instala acut sau cronic.
- hipervascozitatea sangelui, de exemplu in poliglobulii de diverse cauze.




Citeste si:
  • Agnozie, agnozia
  • Porfiria cutanata tardiva - descriere
  • Actinomicoza - generalitati si tratament
  • Anemie hemolitica cu anticorpi la cald
  • Furuncul - generalitati si forme particulare