Puls arterial


Pulsul arterial ofera informatii despre activitatea cardiaca, despre permeabilitate si starea vaselor.
Pulsul arterial se palpeaza la nivelul vaselor arteriale datorita activitatii cardiace.
Pulsul este influentat de debitul cardiac, forta de contractie a ventriculului stang, permeabilitatea vasculara si complianta vasculara.

Pulsul arterial poate fi inregistrat grafic - arteriograma sau sfigmograma.
In mod normal se inregistreaza o unda care are o panta ascendenta (anacrota), un varf rotunjit si o panta descendenta (dicrota), pe care se inregistreaza o incizura in portiunea proximala - incizura dicrota - care determina un al doilea varf, unda dicrota. Aceasta forma a undei pulsului depinde de starea vaselor si activitatea cardiaca.

Oscilometria este o metoda prin care se inregistreaza variatia de presiune a undei pulsatiile. Oscilometria este utilizata pentru evidentierea unor obstructii vasculare. Rezultate mai bune se obtin prin examinarea doppler vasculara.

Din punct de vedere clinic, pulsul poate fi determinat prin palpare a unei artere pe un plan osos, palpare care se face cu policele sau cu degetele 2 - 4. Examinarea pulsului se face simetric.
Se urmaresc urmatoarele elemente:
- frecventa
- regularitatea
- amplitudinea
- viteza de ascensiune
- forma undei pulsatiile


Frecventa normala a pulsului este aceiasi cu frecventa contractiei ventriculare: 60 - 1 00 batai pe minut.
Tahicardia inseamna frecventa peste 1 00 iar bradicardie frecventa mai putin de 60 b/min.

In mod normal pulsul este regulat. Prin palpare se pot observa aparitia unor batai neregulate care pot fi datorate mai multor afectiuni:
- extrasistola - reprezinta o bataie care survine intamplator pe fondul unui ritm regulat
- fibrilatia atriala: ritmul este complet neregulat, exista amplitudini diferite ale undei pulsului, poate exista deficit de puls, adica exista o diferenta intre ceea ce se observa la auscultatie si frecventa care se determina la nivelul arterial, deoarece nu toate contractiile ventriculare sunt eficiente hemodinamic. Fibrilatia reprezinta o activitate haotica la nivelul activitatii cardiace, cu depolarizare haotica, cu frecventa cuprinse intre 300 - 600 / minut.

Din punct de vedere al formei undei pulsului se observa mai multe modificari, intalnite in diferite afectiuni:
- pulsul amplu - se intalneste in sindroamele hiperkinetice, care pot sa apara in febra, anemie, hipertiroidism sau anxietate
- pulsul altus et celer, adica pulsul inalt si rapid, apare in afectiunile in care exista o rezistenta periferica scazuta, cum ar fi in insuficienta aortica
- pulsul dicrot - sunt prezente doua unde, dintre care cea de-a doua este mai indepartata, se poate intalni in hipotensiune, care poate sa apara in diferite afectiuni, unele grave cum ar fi socul, de diferite etiologii, tamponada cardiaca, etc.
- pulsul parvus et tardus in care viteza de ascensiune a undei pulsatiile este mai lenta, de asemenea amplitudinea este mai mica - se poate intalni in stenoza aortica
- pulsul bisferiens - in care exista doua unde apropiate in sistola se intalneste in cardiomiopatia obstructiva si in insuficienta aortica severa
- pulsul alternant - in care exista o bataie puternica urmata de o bataie slaba, la distante regulate, nu se cunoaste mecanismul fiziopatologic, se intalneste in insuficienta cardiaca in stadiul terminal
- pulsul paradoxal (Kussmaul) - apare datorita faptului ca se accentueaza un fenomen fiziologic. In mod normal presiunea arteriala scade in inspir, fata de expir cu aproximativ 10mmHg. Acest fapt se intampla pentru ca inspirul creste umplerea ventriculului drept care duce la o scadere a umplerii ventriculului stang si deci a debitului cardiac, implicit a tensiunii arteriale. Pulsul paradoxal consta in faptul ca, in unele afectiuni, in inspir pulsul poate sa dispara. Pulsul paradoxal se poate intalni in: tamponada cardiaca, obezitatea extrema, pericardita constrictiva, obstructia bronsica severa, trombembolismul pulmonar.




Citeste si:
  • Gripa la persoanele cu imunodepresie
  • Melena
  • Papilom oral
  • Emetiral, drajeuri
  • Sindrom Raynaud