Sincopa - diagnostic si tratament


Sincopa este o pierdere de scurta durata a starii de constienta, cauzata de scaderea brusca, reversibila si pentru scurt a perfuziei cerebrale.

Scaderea la 30% a presiunii de perfuzie cerebrala, fata de nivelul normal, determina pierderea constientei. Daca scaderea nu este atat de brusca si severa, apare lipotimia.

Diferenta intre sincopa si lipotimie este cantitativa. In sincopa se pierde constienta, in timp ce in lipotimie este pastrata.

Incidenta sincopei este de 3% in populatia masculina si de 3,5% in populatia feminina.

Cauzele care pot produce sincope sunt foarte variate.
Sincopele se clasifica in:
-    Sincopa de origine necardiaca
-    Sincopa de origine cardiaca
-    Sincopa fara cauza determinata
Tablou clinic

Pierderea constientei poate surveni brusc sau cu fenomene de insotire – amenteli, vedere tulbure, senzatie de perdea neagra in fata ochilor, astenie.

La examenul clinic se constata paloare accentuata, puls slab perceptibil, respiratie superficiala.

Controlul sfincterian este pastrat. Pupilele sunt midriatice si lipsesc reflexele conjunctivale.
Manifestarile dispar rapid, in zeci de secunde sau cateva minute.


Pacientul nu are amnezie retrograda, adica pastreaza episodul sincopei in memorie.

Diagnostic diferential

Orice sincopa trebuie deosebita de alte afectiuni care pot avea manifestari similare:

-    Criza epileptica majora
-    Atacul ischemic cerebral tranzitor
-    Vertijul Meniere
-    Lipotimia isterica
-    Crizele hipoglicemice

Sincopa de cauza necardiaca

1.    Sincopa neuro-cardiogena – este determinata de anomalii la niveul mecanismelor care mentin perfuzia cerebrala. Apare mai frecvent la:


a.    Pacientii care primesc tratament beta-blocant
b.    Varstnicii care primesc tranchilizante
c.    Bolnavi cu anemie
d.    Donatori de sange
e.    Boli febrile acute
f.    In cursul tratamentelor stomatologice (sincopa dentara)


Prima masura terapeutica imediata este pozitionarea pacientului in pozitia Trendelenburg (cu capul mai jos fata de restul corpului).


Bolnavii trebuie sfatuiti:
-    Sa se hidrateze corect pentru a preveni deshidratarea
-    Sa nu stea mult in ortostatism
-    Sa consume mai milta sare daca nu prezinta contraindicatii
-    Cand isi recunosc semnele premonitorii sa-si schimbe pozitia, sau sa tuseasca pentru a-si mentine perfuzia cerebrala


Medicamentele folosite sunt: atropina sau scopolamina, metilxantinele (teofilina).

2.    Sincopa ortostatica – apare pentru ca scade reflexul de adaptare in ortostatism, prin staza venoasa, indusa de medicamente, sau de cauza neurogena.


a.    Sincopa ortostatica prin staza venoasa  sau depletie sanguina. Staza venoasa apare dupa repaus prelungit la pat, dupa ortostatism prelungit, sarcina, varice importante la nivelul membrelor inferioare. Depletia sanguina apare in: deshidratare, diureza excesiva, varsaturi, diaree, febra, dializa renala, diabet insipid.


b.    Sincopa ortostatica indusa de medicamente – clonidina, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitori de enzima de conversie, diuretice, nitrati, antidepresive, antipsihotice, fenotiazine.


c.    Sincopa de ortostatica de cauza neurogena – apare in boli care afecteaza sistemul nervos vegetativ: diabetul zaharat, neuropatia alcoolica, leziuni ale maduvei spinarii, amiloidoza, scleroza multipla, boala Parkinson, siringomielie, tabes dorsal, mastocitoza, sindrom carcinoid.


3.    Sincopa  din bolile cerebro-vasculare – apare la pacientii cu boala ocluziva a trunchiului brahiocefalic, boala Takayasu, sindrom de arc aortic, ateroscleroza (mai ales in sistemul vertebro-bazilar). Clinic, apar semne premonitorii inaintea atacului sincopal. Tratamentul consta in adminstrarea de antiagregante plachetare, anticoagulante, chirurgical (endarterectomie).

4.    Sincopa prin hiperfunctie sino-carotidiana – apre pentru ca bolnavii hiperreactiv fac bradicardie excesiva si hipotensiune marcata. In mod normal, compresia sinusului carotidian este urmata de o usoara bradicardie si hipotensiune.

5.    Sincopa reflexa – poate apare dupa tuse, deglutitie, dupa manevra Valsalva, in timpul mictiunii, sincopa de defectie, sincopa postprandiala.

6.    Sincopa metabolica – determinata de hipoxie (unele boli cardiovasculare, anemii, insuficienta respiratorie), hipoglicemie, hiperventilatie (anxietatea se asociaza cu hiperventilatie cu hipocapnie si alcaloza).


7.    Alte forme de sincopa – migrena sincopala (starea de inconstienta apare lent, la trezire, cu dureri occipitale – mai frecvent la femei tinere), migrena isterica (fara pierdere totala a constientei, la adulti tineri, cu stari emotionale excesive, aspect teatral).

Sincopa de cauza cardiaca

Sincopele cardiace reprezinta doar 15-20% din totalul sincopelor.


Sincopele de origine cardiaca pot fi de terminate de:


1.    Aritmii cardiace – atat bradicardiile, cat si tahicardiile pot determina o scadere a debitului cardiac cu scderea perfuziei cerebrale si sincopa. Cauzele cele mai frecvente sunt: bloc sinoatrial, sindromul sinusului bolnav, blocuri atri-ventriculare de grad inalt, tahicardia supraventriculara, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, disfunctia de pacemaker


2.    Obstructia mecanica a fluxului sangvin – stenoza aortica valvulara stransa, cardiomiopatia hipertrofica obstructiva, mixomul atrial, trombi parietali, stenoza mitrala, malformatii de proteze valvulare, tetralogia Fallot, embolia pulmonara, stenoza pulmonara, hipertensiunea pulmonara primitiva, tamponada cardiaca, sindromul Eisenmenger


Sincopa de cauza nedeterminata


In unele cazuri, cu toate eforturile pentru precizarea cauzelor sincopei, acestea nu pot fi stabilite. Pacientul ramane sub observatie.

Explorari necesare pentru diagnosticul sincopei

Explorarile folosite pentru diagnostic sunt numeroase si vor fi efectuate in functie de istoric si aspectul clinic.
Pentru diagnosticul sincopei cardiace se pot folosi:


-    ECG standard, de efort, monitorizare Holter
-    Ecografie cardiaca, examen Doppler al carotidelor
-    Angiografie aortica si cardiaca
-    Studii electrofiziologice


In unele cazuri, dupa investigatii complexe cardiologice si neurologice, cauzele nu pot fi evidentiate. Mecanismele sincopei pot fi reproduse printr-un mecanism asemanator sincopelor vaso-vagale.

Testul de inclinatie (Tilt Test) permite punerea in evidenta a unor mecanisme vasoconstrictorii moderate. La persoanele cu sincopa vaso-vagala inclinatia pasiva la 60-75 de grade este urmata de hipotensiune si bradicardie simptomatica, pana la sincopa.




Citeste si:
  • Angioedem
  • Parodontita apicala cronica fibroasa
  • Ce este infectia?
  • Raluri crepitante
  • Infarct miocardic acut