Sinuzita - simptome, tratament


Sinuzita este inflamatia mucoasei care captuseste sinusurile paranazale.
Deoarece in cele mai multe cazuri este implicata si mucoasa nazala, unii autori prefera termenul de rinosinuzita.

Sinusurile paranazale


Din punct de vedere ale evolutiei sinuzita poate fi clasificata in:
sinuzita acuta - evolutie mai putin de 3 saptamani
sinuzita subacuta - 3 saptamani - 3 luni
sinuzita cronica - simptome persistente mai mult de 3 luni

In functie de agentul etiologic implicat sinuzitele pot fi:
virale
bacteriene
fungice

In functie de sinusurile implicate, sinuzita poate fi:
maxilara
etmoidala
frontala
sfenoidala
 

Cauze


Cele mai multe cazuri de sinuzita sunt determinate de infectii virale.
Sunt mai frecvent implicate virusurile:
rhinovirus
myxovirus
adenovirus
influenza A si B
virusul sincitial respirator
enterovirus
parainfluenzae

Inflamatia sinusurilor este foarte frecventa in cursul infectiilor respiratorii superioare - pana la 90 % prezinta semne radiologice, insa doar 0, 5 - 2 % se complica cu infectie bacteriana.

La adult, bacteriile frecvent implicate in aparitia sinuzitei sunt:
Haemophilus influenzae
Streptoccocus pneumonie
Moraxella catarrhalis
 Staphylococcus aureus


Rezistenta acestor bacterii la antibiotice este in crestere, din cauza folosirii in exces a antibioticelor.Aproximativ jumatate dintre tulpinile de Streptoccocus pneumonie sunt rezistente la macrolide si au o sensibilitate diminuata la penicilina. Aproximativ 30 % dintre tulpinile de Haemophilus influenzae sintetizeaza betalactamaza, care este o enzima ce inactiveaza moleculele de antibiotic.

In sinuzitele cronice se intalnesc mai frecvent bacterii anaerobe si bacili gramnegativi. In sinuzitele cronice determinate de infectiile dentare se poate intalni Aspergillus.
 

Epidemiologie


Sinuzita frontala apare dupa 7 - 8 ani, sinuzita sfenoidala dupa 15 ani, varsta la care se formeaza sinusurile respective.

In Statele Unite, sinuzita reprezinta al 5-lea diagnostic pentru care sunt prescrise antibiotice si se considera ca aproximativ 14 % dintre adulti prezinta un episod de sinuzita pe an.

Sinuzita apare la toate grupele de varsta, nu exista diferente in functie de sex sau rasa.
 

Complicatii


Cele mai multe cazuri de sinuzita evolueaza favorabil. In lipsa tratamentului, sinuzita se poate complica cu extinderea procesului infectios la nivelul cutiei craniene si poate determina:
 meningita
tromboza de sinus cavernos
celulita orbitara
abces cerebral

Sinuzita etmoidala si cea sfenoidala prezinta un risc crescut de complicatii.
 

Sinuzita acuta bacteriana

Inflamatia sinusurilor este foarte frecventa in cursul infectiilor respiratorii superioare - pana la 90 % prezinta semne radiologice, insa doar 0, 5 - 2 % se complica cu infectie bacteriana.


Sinuzita acuta bacteriana este definita ca o inflamatie sinusala de natura bacteriana.

Sinuzita bacteriana este consecinta suprainfectiei bacteriene care urmeaza dupa o rinofaringita virala banala a tractului respirator superior, care afecteaza in cele mai multe cazuri, dupa cum a fost mentionat anterior, si mucoasa sinuzala.

Agresiunea bacteriana la nivelul epiteliului sinusal determina disparitia miscarilor ciliare, care, in normal, evacueaza in permanenta mucusul impreuna cu bacteriile prezente la acest nivel. Aceasta situatie favorizeaza aderenta si multiplicarea bacteriilor de la nivelul epiteliului, care determina inflamatie cu edem al mucoasei si impiedicarea drenajului sinusal. Bacteriile prolifereaza in continuare si apare sinuzita acuta purulenta.

Pe langa infectiile virale de tract superior, sinuzita bacteriana poate sa apara ca urmare a unor infectii de origine dentara si poate fi favorizata de alti factori:
tumori sinuzale
corpi straini
malformatii
deviatii de sept
 

Sinuzita cronica


Sinuzita cronica este consecinta episoadelor repetate de infectii acute sinuzale, prelungite, insuficient tratate, intretinute de factori anatomici, enumerati anterior sau de teren (alergie, polipoza), mediu (poluare, fumat), care determina in timp modificari ireversibile la nivelul mucoasei.
 

Simptome


Pentru sinuzita maxilara acuta la adult, diagnosticul se pune mai ales pe tabloul clinic.

Pacientii prezinta rinoree purulenta si durere la presiune, localizate la nivelul cavitatii sinuzale infectate.

Sinuzita este probabil bacteriana daca sunt indeplinite 2 - din 3 criterii majore:
persistenta durerilor in ciuda unui tratament cu antiinflamatoare, antialgice timp de cel putin doua zile
caracteristicile durerii: durere unilaterala, pulsatila, care se accentueaza atunci cand capul este aplecat anterior
rinoree purulenta

Diagnosticul de sinuzita bacteriana poate fi sustinut si de prezenta unor criterii minore: tuse persistenta, obstructie nazala, febra persistenta mai mult de 3 zile.
 

Sinuzita sfenoidala


Sinuzita sfenoidala se intalneste rar, dar este grava, cu extinderea procesului infectios in cavitatea cerebrala. Se caracterizeaza prin dureri profunde, intense, retroorbitare, frontale sau occipitale, care nu cedeaza la medicamentele antialgice uzuale. Se diagnosticheaza cu ajutorul unui computer tomograf cerebral.
 

Sinuzita cronica - simptome


Sinuzita cronica poate fi asimptomatica, cu perioade de acutizare, in care exista rinoree purulenta anterioara sau mai ales posterioara, tuse, expectoratie matinala, disfagie. De asemenea, sinuzita cronica poate determina febra prelungita.

Diagnosticul se pune cu ajutorul examenelor radiologice care arata o opacitate la nivelul sinusului respectiv sau prezenta unui nivel lichidian.
 

Diagnostic


Pentru sinuzita acuta bacteriana nu se indica radiografie de sinusuri.
Radiografia de sinusuri este utila pentru diagnosticul cazurilor incerte si in cazul esecului primului tratament antibiotic.

Computer tomograful cerebral este indicat pentru suspiciunea de sinuzita sfenoidala.

Sinuzita de origine dentara poate fi diagnosticata cu ajutorul unei ortopantomografii dentare.

Diagnosticul etiologic presupune identificarea bacteriei, dupa recoltarea de secretii din sinus, prin punctie sinuzala, cultivarea bacteriilor pe medii speciale si identificarea la microscop. Identificarea etiologica nu se face de rutina.
 

Tratament

Cele mai multe cazuri de sinuzita sunt determinate de infectii virale. Antibioticele nu sunt active pe virusuri.


Tratamentul antibiotic in sinuzita bacteriana dureaza 10 zile si este de obicei empiric.
Se administreaza mai ales:
pentru sinuzita localizata maxilar - amoxicilina - acid clavulanic, cefalosporine de generatia a doua (cefuroxima), cefalosporine de generatia a treia (ceftriaxona), telitromicina
pentru sinuzita frontala, etmoidala, sfenoidala se pot administra antibioticele de mai sus sau chinolone active pe pneumococ, cum ar fi levofloxacina, moxifloxacina.

Pentru sinuzita sfenoidala, care are evolutie grava, se indica asociere de antibiotice injectabile cu activitate antistafilococica. In absenta ameliorarii cu tratament antibiotic se indica interventie chirurgicala, pentru evacuarea puroiului.

In general, sinuzita bacteriana evolueaza favorabil sub tratament, cu controlul simptomelor in 2 - 3 zile.

Alte mijloace de tratament:
antiinflamatorii nesteroidiene
antiinflamatorii steroidiene- mai ales indicate in sinuzitele obstructive (prednison, prednisolon), in cura scurta de cateva zile
antialgice
drenajului sinusuri prin punctie - in cazul esecului tratamentului antibiotic, cu persistenta semnelor radiologice




Citeste si:
  • Dizenterie bacteriana
  • Toxicomanie - forme clinice, tipuri de droguri
  • Sidactilia (alipirea degetelor)
  • Vitamina B12
  • Meningita cauzata de fungi