Sputa (expectoratia)


Exista afectiuni pulmonare care determina tuse productiva, adica la cresterea cantitatii de mucus la nivelul arborelui traheobronsic si la eliminarea pe cale orala a secretiilor crescute patologice. Acestea formeaza sputa sau expectoratia.

 

Pentru examinare se colecteaza sputa pe 24 ore. Sputa poate fi analizata din punct de vedere macroscopic, chimic, microscopic si bacteriologic.

Bolnavul trebuie sa recolteze sputa in recipiente speciale de sticla.

Examenul macroscopic al sputei urmareste volumul de sputa in unitatea de timp si aspectul in general. Aspectul general se refera la vascozitate, transparenta, culoare, etc. De regula cantitatea de sputa pe 24 ore nu depaseste 150 ml. Scaderea cantitatii de sputa poate insemna evolutia favorabila a bolii sau retinerea secretiilor in caile respiratorii sau in cavitati patologice. Din aceasta perspectiva scaderea cantitatii de sputa are o semnificatie negativa.

Exista modificari macroscopice ale sputei care sugereaza o anumita boala:

sputa perlata - se prezinta sub forma unor depozite rotunjite, albe, formate din mucus, care se intalnesc la sfarsitul crizei de astm bronsic

sputa numulara - contine mult mucus, este aderenta iar fiecare expectoratie poate lua forma unei monede - este intalnita in unele procese patologice cum ar fi bronsita cronica, tuberculoza, bronsiectaziile

sputa pseudomembranoasa - se gaseste in formele grave de bronsita, contine mulaje de bronsii

Anumite entitati patologice pot determina cresterea cantitatii de sputa peste 150 ml / 2 4 ore: abcesul pulmonar, bronsiectaziile.

 

In functie de aspectul macroscopic exista 4 mari categorii de sputa:

sputa seroasa - se prezinta sub forma unui lichid transparent, incolor, uneori spumos

sputa mucoasa - este mai groasa si aderenta la peretii vasului are culoare albicioasa

sputa purulenta - are o vascozitate mai crescuta, este galbena sau verzuie, opaca, cu depozite crescute

sputa hemoragica - are un continut sanghinolent sau chiar sange

 

Aceste mari 4 tipuri sputa se pot combina. De exemplu un pacient poate avea expectoratie mucopurulenta sau mucosanguinolenta.

Sputa hemoragica poate fi sputa hemoptoica (sunt prezente striuri de sange sau cantitati mici de sange negru) sau hemoptizie (in care exista cantitati mari de sange, fara sa fie amestecate cu secretii).

Examenul clinic al sputei este mai rar practicat si urmareste determinarea pH - ul si dozarea unor compusi specifici.

Examenul microscopic urmareste prezenta florei microbiene, a fungilor sau parazitilor si evidentiaza celulele anormale.

Examenul bacteriologic evidentiaza prin culturi agentii patogeni existenti in sputa. Se recomanda efectuarea de culturi pentru germeni banali pe medii uzuale dar si medii speciale pentru anaerobi, pentru bacilul tuberculos, pentru fungi. Recoltarea sputei se face in recipiente sterile.




Citeste si:
  • Colangita
  • Apendicita cronica - descriere si simptome
  • Test de toleranta la glucoza - interpretare rezultate
  • Glosita mediana romboidala
  • Modificarile proteinelor serice in inflamatiile acute