Vitiligo - tratament


Vitiligo este o afectiune dermatologica de etiologie complexa, caracterizata prin distrugerea progresiva a melanocitelor de la nivelul unor zone cutanate. Vitiligo afecteaza aproximativ 2% din populatia generala si are o frecventa maxima de aparitie a jurul varstei de 20 ani.

Vitiligo la nivelul mainilor

Cel mai frecvent sunt afectate:
• fata
• gatul
• scalpul
• fata dorsala a mainilor
• falangele
• mucoasele

Tratamentul in vitiligo trebui individualizat, pentru ca nu exista mijloace de terapie universal eficiente.

Principiul tratamentelor existente se bazeaza pe refacerea numarului normal de melanocite, melanocite care pot prolifera fie din tegumentul care nu a fost afectat fie de la nivelul foliculilor sebacei si pilosi.

Mijloace de tratament:
• fototerapia sistemica
• terapia laser
• tratamentul cu corticosteroizi
• tratamentul de depigmentare
• tratamentul topic
• tratament chirurgical

Leziunile de vitiligo aflate la nivelul fetelor dorsale ale mainilor si picioarelor sunt foarte rezistente la tratament.
 

Fototerapia sistemica


Fototerapia foloseste radiatia ultravioleta B, care produce rezultate cosmetice satisfacatoare la aproximativ 70% dintre pacienti. Fototerapia se administreaza de 2 - 3 ori pe saptamana si poate fi folosita si la femeile insarcinate. Reactiile adverse cele mai frecvente sunt uscaciunea tegumentului  si prurit.

O alternativa la fototerapia clasica este reprezentata de tratamentul PUVA (psoralen UV - A), mai ales la pacientii care au forme generalizate de vitiligo. Tratamentul consta in administrarea de psoralen local sau pe cale orala, dupa care urmeaza sedinte de fototerapie cu radiatia ultravioleta A. Tratamentul este mai scump, dureaza mai mult si poate determina efecte adverse gastrointestinale (greata si varsaturi).
 

Terapia laser


Terapia laser este folosita pentru a trata regiunile limitate si stabile de vitiligo. Se folosesc radiatii luminoase coerente cu frecventa de 308 nanometri. Tratamentul este scump. Sunt necesare pentru 24 si 48 sedinte de doua ori pe saptamana.
 

Tratamentul cu corticosteroizi


Acest tip de tratament este asociat cu o rata mai mare de efecte adverse. Corticosteroizii sunt medicamente imunosupresoare si pot determina o serie de reactii adverse gastrointestinale, inclusiv hemoragii. Din acest motiv, tratamentul pe cale orala este indicat doar in anumite cazuri. De prima intentie se administreaza corticosteroizi topic, in general cu rezultate medii si favorabile. Acest tratament se adreseaza componentei inflamatorii a bolii.
 

Tratamentul topic


Se pot folosi diverse preparate:
• unguente cu tacrolimus (0,03% sau 0,1 %) - poate fi o solutie eficienta mai ales in cazul leziunilor situate la nivelul capului si gatului. Combinatia de tacrolimus topic si terapie cu laser are efecte superioare.
• analogi de vitamina D - au efecte antiinflamatorii si influenteaza diferentierea si maturarea melanocitelor si regleaza melanogeneza.
 

Tratamentul de depigmentare


Aceasta este o ultima solutie de tratament pentru pacientii care nu au raspuns la celalalte mijloace. Atunci cand leziunile sunt extinse, depigmentarea zonelor sanatoase poate fi o solutie de compromis. Cel mai frecvent depigmentarea se face cu o crema care contine mono-benzil-eter de hidrochinona, care se aplica de doua ori pe zi timp de 3 - 1 2 luni.
 

Tratamentul chirurgical


Acesta este indicat pentru cazuri selectate de vitiligo. Sunt proceduri laborioase care se bazeaza pe transplantul de celule epidermale. Este necesar ca, inainte de interventia chirurgicala, leziunile de vitiligo sa fie stabile, adica sa nu se extinda. Se recomanda drept un criteriu de includerea stabilitatea leziunilor pentru cel putin 2 ani sau prezenta de repigmentare care arata inactivitatea bolii.
Exista mai multe metode de transplant de celule epidermale, iar straturile depigmentate pot fi indepartate prin aplicarea de azot lichid, terapie cu laser cu dioxid de carbon, abraziune superficiala, termo chirurgie.




Citeste si:
  • Clinodactilie
  • Ce este insulina?
  • Insulina si peptidul C
  • Care sunt dimensiunile normale ale ficatului?
  • Acidoza metabolica